Bălțenii, taxați noaptea pentru călătorii inexistente cu troleibuzul. Primarul confirmă problema și acuză banca

Mai multe retrageri de bani de pe cardurile bancare ale locuitorilor din municipiul Bălți au fost înregistrate în noaptea trecută, tranzacțiile fiind indicate ca plăți pentru călătorii cu troleibuzul. Potrivit informațiilor apărute pe rețelele sociale, este vorba despre tranzacții repetate, în sume mici, efectuate într-un timp scurt.

Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov, a confirmat existența problemei, menționând că incidentul este inacceptabil, iar responsabilitatea aparține Moldindconbank.

„Defecțiunea în urma căreia au fost retrase eronat sume de bani de pe carduri pentru presupuse călătorii cu troleibuzul este inacceptabilă. Subliniem: întreaga responsabilitate pentru cele întâmplate aparține băncii”, a afirmat edilul pe pagina sa de Facebook.

Primăria a solicitat explicații de la filiala locală a instituției financiare și a primit asigurări că toate sumele retrase vor fi restituite în cel mai scurt timp.

La rândul său, banca a precizat pe rețelele de socializare că situația a fost cauzată de o eroare tehnică apărută în procesarea tranzacțiilor la Parcul de Troleibuze din Bălți.

„Situația este monitorizată în mod constant, iar echipele noastre aplică măsuri suplimentare pentru a asigura procesarea și decontarea corectă a tuturor operațiunilor. În scurt timp, eroarea va fi remediată”, se arată în mesajul Moldindconbank.

Autoritățile locale susțin că vor urmări cazul până la restituirea integrală a banilor către toate persoanele afectate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#plăți neautorizate #calatorii cu troleibuzul #balti #Moldindconbank

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie