Industria, pe minus după ieftinirea energiei: scădere lunară de 0,4%

Prețurile din industrie au scăzut cu 0,4% în luna martie față de februarie, cu 0,6% față de începutul anului, dar sunt mai mari cu 1,2% comparativ cu martie 2025, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Cea mai mare scădere a fost în sectorul energetic, unde prețurile la energia electrică și termică au coborât cu 4% față de februarie, cu 9,1% față de decembrie 2025 și cu 9,2% comparativ cu martie anul trecut.

În același timp, industria extractivă a înregistrat creșteri pe toate perioadele: +0,8% față de februarie, +1,4% de la începutul anului și +4,2% față de martie 2025.

Industria prelucrătoare a consemnat o scădere ușoară de 0,1% în raport cu luna precedentă, dar o creștere de 0,2% față de decembrie 2025 și de 2,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața internă, prețurile au scăzut cu 0,6% față de februarie și cu 1,1% față de începutul anului, însă sunt cu 0,2% mai mari decât în martie 2025. Pentru export, prețurile au rămas neschimbate față de luna precedentă, au crescut cu 0,4% față de începutul anului și cu 3,2% în ritm anual.

Pe categorii industriale, activitățile și bunurile legate de energie s-au ieftinit cu 3,9% față de februarie și cu 9% față de începutul anului. În schimb, prețurile au rămas neschimbate față de luna precedentă în industria bunurilor intermediare (fără energie), în industria bunurilor de capital și în industria bunurilor de folosință îndelungată.

În industria bunurilor de uz curent s-a înregistrat o scădere de 0,1% față de februarie, iar față de începutul anului prețurile au rămas la același nivel.

De la începutul anului, bunurile intermediare (exclusiv energie) s-au scumpit cu 0,7%, cele de capital cu 0,2%, în timp ce bunurile de folosință îndelungată și cele de uz curent nu au înregistrat modificări.

În ansamblu, evoluția arată că scăderea de 0,4% din martie este determinată aproape integral de reducerea de 4% din sectorul energetic, în timp ce restul industriei indică variații minore, între -0,1% și +0,8% pe termen lunar și creșteri de până la 4,2% în ritm anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#martie #statistică #preturi #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.