Guvernul caută bani peste hotare! Piața internă a devenit prea scumpă

Republica Moldova înregistrează progrese modeste în ceea ce privește ratingul de țară, însă costurile de finanțare rămân ridicate, în special pe piața internă. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că îmbunătățirea recentă operată de Moody’s este un pas pozitiv, dar insuficient.

„Nu există îmbunătățiri spectaculoase de rating. Din păcate, acest lucru nu s-a făcut mai devreme. Este cel mai jos dintre ratingurile pe care le are Republica Moldova și ne așteptăm să continue să crească. Agențiile nu pot urca mai mult de o treaptă la o evaluare, dar sperăm ca data viitoare să fie și mai bun”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, o îmbunătățire a ratingului ar trebui să se traducă în riscuri mai mici și costuri de finanțare mai atractive pentru stat. Totuși, realitatea din piața internă rămâne dificilă. „Costurile în lei continuă să fie ridicate, iar statul concurează pentru resurse cu sectorul privat și cetățenii”, a explicat Gavriliță.

În acest context, autoritățile analizează mai multe opțiuni de finanțare, inclusiv accesarea piețelor externe prin eurobonduri, dar și alte instrumente, precum credite directe sau concesionale. Oficialul a subliniat că aceste tipuri de finanțări trebuie tratate separat.

„Creditele concesionale sunt disponibile în volum mare, dar sunt destinate exclusiv proiectelor investiționale. Problema noastră este capacitatea de implementare, care nu este încă la nivelul dorit. Pentru investiții, sursele nu sunt o problemă, însă pentru acoperirea finanțărilor curente disponibilitatea este mai redusă”, a precizat ministrul.

Reducerea deficitului bugetar și scăderea costurilor de finanțare rămân priorități-cheie pentru Guvern. În paralel, autoritățile pun accent pe dezvoltarea pieței interne de capital, inclusiv prin extinderea accesului cetățenilor la valorile mobiliare de stat (VMS).

„Un obiectiv important este extinderea accesului cetățenilor la VMS. Este un instrument din care pot câștiga atât populația, cât și bugetul de stat. Analizăm inclusiv posibilitatea de a permite contractarea acestora și în valută”, a menționat Gavriliță.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria externă a țării a ajuns la 4,86 miliarde de dolari la începutul anului 2026, iar datoria internă a depășit 53,9 miliarde de lei, ambele fiind în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#finantere #bani #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.