1,5 tone de produse potențial periculoase, oprite la vamă înainte să ajungă la consumatori

Trei loturi de produse alimentare de import, cu un volum total de aproximativ 1 490 de kilograme, au fost oprite înainte să ajungă pe piața din Moldova, după ce s-a constatat că depășesc limitele admise de acizi grași trans, anunță Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Este vorba despre preparate alimentare cu conținut de proteină și grăsimi, de tip cheddarizat, în trei variante: un lot de 304 kg, unul de 645 kg și altul de 541 kg. Produsele au fost depistate în cadrul controalelor oficiale la import, în urma analizelor de laborator efectuate de Centrul Național Sănătatea Animalelor Plantelor și Siguranța Alimentelor, care au confirmat depășirea valorilor maxime admise.

Autoritățile au intervenit imediat, iar loturile au fost plasate sub restricție strictă, fiind interzisă orice manipulare, distribuire sau comercializare. Operatorul economic urmează să decidă dacă produsele vor fi returnate sau distruse, procedurile fiind monitorizate de inspectori.

ANSA subliniază că aceste produse nu au ajuns la consumatori, astfel încât riscurile pentru sănătate au fost evitate.

Specialiștii explică faptul că astfel de depășiri pot apărea din cauza utilizării unor materii prime necorespunzătoare, a unor procese tehnologice defectuoase sau a nerespectării standardelor de siguranță alimentară.

Potrivit Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, consumul de acizi grași trans trebuie menținut la un nivel cât mai scăzut, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca acesta să nu depășească 1% din aportul zilnic de energie, adică aproximativ 2,2 grame pe zi pentru un adult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#produse neconforme #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.