Linia electrică Bălți-Suceava, declarată proiect de importanță națională de Guvernul României

Guvernul de la București a aprobat, joi, declararea liniei electrice aeriene de 400 kV Suceava–Bălți drept proiect de importanță națională, pentru segmentul aflat pe teritoriul României.

Hotărârea prevede și aprobarea amplasamentului lucrării, precum și declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele aflate pe traseul liniei. Coridorul de expropriere traversează mai multe unități administrativ-teritoriale din județele Suceava și Botoșani, precizează presa de peste Prut.

Pentru despăgubiri a fost alocată suma totală de 185 251 de lei românești (aproximativ 37 000 de euro), bani care vor fi asigurați de la bugetul de stat al țării vecine, prin Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Implementarea proiectului va fi realizată de Transelectrica, companie care va gestiona inclusiv procedurile de expropriere și plata despăgubirilor, în conformitate cu legislația în vigoare.

Linia Bălți–Suceava va avea o lungime estimativă de circa 48 km pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Râșcani și municipiul Bălți, ce se va întinde de la Stația Electrică Bălți până la punctul de interconectare cu rețeaua de transport a energiei electrice a României. Lucrările de construcție vor începe în acest an și urmează a fi finalizate până la sfârșitul anului 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#linia suceava-bălți #guvernul româniei #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.

#raioane #reforma #buget