35 din 148 de locuințe transmise de Armată la Florești, cu probleme: unele nefolosite, altele ocupate ilegal

Ministerul Apărării administrează 583 de locuințe de serviciu, însă o parte dintre acestea sunt utilizate necorespunzător sau ținute fără a fi locuite, arată auditul realizat de Curtea de Conturi.

La 31 decembrie 2025, fondul locativ destinat militarilor și angajaților civili avea o suprafață totală de 26 590,8 de metri pătrați și o valoare inițială de 181,4 milioane de lei. Cele mai multe apartamente sunt în Chișinău – 447, urmate de Florești – 103, Cahul – 18 și Bălți – 15.

Potrivit legii, militarii care nu dispun de locuință în garnizoana unde activează beneficiază de locuință de serviciu pe durata activității, iar după eliberarea din serviciu trebuie să o părăsească în termen de trei luni.

Problemele au fost identificate în contextul reorganizării fondului locativ din Florești. În martie 2025, Ministerul a transmis în proprietatea satului Lunga 148 de apartamente din patru blocuri locative. Imobilele aveau o suprafață totală de 7 730,24 de metri pătrați, o valoare contabilă de 1,8 milioane de lei și un grad de uzură de 96%.

Ulterior, apartamentele transmise au fost repartizate cu drept de proprietate unor categorii de beneficiari, inclusiv militari în rezervă și familiile acestora, în baza deciziilor autorităților locale. În acest proces, auditorii au descoperit nereguli: 15 locuințe de serviciu nu erau locuite, deși erau atribuite, iar în alte 20 de cazuri apartamentele erau deținute de persoane care nu mai aveau dreptul legal să beneficieze de ele.

„În aceste condiții, persoanele în cauză urmează a fi evacuate silit”, se menționează în raport, care evidențiază și „deficiențe și omisiuni în administrarea conformă și eficientă a fondului locativ”.

În timpul auditului, Ministerul a intervenit: în 15 cazuri au fost înaintate preavize pentru eliberarea benevolă a locuințelor, iar pentru celelalte situații au fost inițiate acțiuni procesuale, inclusiv măsuri de executare silită.

Auditul concluzionează că, în lipsa unui control riguros, astfel de situații pot apărea chiar în procesul de gestionare și redistribuire a locuințelor de serviciu, afectând utilizarea eficientă a acestora.

#locuințe de serviciu #ministerul apararii #militari #audit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței din România a aplicat cele mai mari amenzi din istoria sistemului bancar românesc, după ce a sancționat 10 bănci pentru practici anticoncurențiale legate de stabilirea indicelui ROBOR. Valoarea totală a sancțiunilor ajunge la 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.

Autoritatea susține că băncile implicate și-ar fi coordonat comportamentul în timpul procedurii de fixing ROBOR, prin schimb de informații considerate confidențiale și strategice. Potrivit Consiliului Concurenței, instituțiile financiare nu ar fi acționat independent atunci când transmiteau cotațiile pentru stabilirea indicelui, ceea ce ar fi influențat nivelul ROBOR și, implicit, dobânzile plătite de clienți la unele credite.

Cea mai mare amendă a fost aplicată Banca Transilvania — peste 875 de milioane de lei. Banca Comercială Română a primit o sancțiune de peste 577 de milioane de lei, iar Raiffeisen Bank și UniCredit Bank au fost amendate cu peste 400 de milioane de lei fiecare. Pe lista sancțiunilor se mai regăsesc BRD, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu a vizat politicile bancare sau reglementările din sistem, ci strict comportamentul instituțiilor financiare în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. El a precizat că independența cotațiilor este esențială, mai ales pentru maturitățile unde volumul tranzacțiilor efective este redus.

La scurt timp după anunțul sancțiunilor, băncile au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Reprezentanții UniCredit Bank au calificat sancțiunea drept „injustă și nefondată”, susținând că argumentele prezentate în timpul audierilor nu au fost luate în considerare. Și Banca Transilvania a anunțat că va merge în instanță, afirmând că decizia este „arbitrară și nefondată” și că ar putea afecta creditarea economiei cu până la 5 miliarde de euro. Poziții similare au avut și BRD, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, ING Bank și CEC Bank, care spun că au respectat permanent regulile impuse de Banca Națională a României și legislația europeană.

În paralel, avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea i-a îndemnat pe clienții cu credite legate de ROBOR să dea băncile în judecată pentru recuperarea dobânzilor plătite în perioada 2018-2026. Acesta susține că decizia Consiliului Concurenței ar putea deveni o probă importantă în astfel de procese.

Investigația a fost începută la finalul anului 2022 și a inclus colaborarea cu Comisia Europeană, deoarece cazul vizează și încălcarea regulilor europene de concurență. Băncile au acum la dispoziție 30 de zile pentru a ataca decizia în instanță.

ROBOR este indicele folosit pentru calcularea dobânzilor la numeroase credite, în special cele contractate înainte de 2019. Un ROBOR mai mare înseamnă rate mai mari pentru debitori, motiv pentru care cazul are impact direct asupra milioane de clienți și asupra costurilor de finanțare din economie.