Statul a mai pus 4 miliarde în cârca Moldovei în doar 3 luni

27 Apr. 2026, 12:53
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
27 Apr. 2026, 12:53 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut cu peste 4,1 miliarde de lei în primele trei luni din 2026 și a ajuns la 56,1 miliarde de lei la sfârșitul lunii martie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Creșterea este aproape integral alimentată de valorile mobiliare de stat (VMS), care reprezintă pilonul principal al datoriei interne. Doar pe piața primară, statul a atras peste 4 miliarde de lei în primul trimestru.

Datele arată că: VMS plasate pe piața internă au ajuns la peste 56 miliarde lei, adică practic întreaga datorie internă, peste 43 miliarde lei provin din emisiuni pe piața primară și alte circa 11 miliarde lei sunt valori mobiliare emise în scopuri speciale, stabilite de lege.

Un detaliu important este revenirea interesului populației: împrumuturile prin plasament direct către persoane fizice au crescut în trimestrul I, chiar dacă ponderea lor rămâne modestă. Acest lucru indică faptul că statul începe să atragă mai activ banii cetățenilor, nu doar ai băncilor.

În același timp, rata dobânzilor rămâne ridicată. Pentru trimestrul I 2026, rata medie ponderată la VMS a fost de aproximativ 9,33%, mai mare decât anul trecut. Practic, statul se împrumută mai scump, ceea ce va pune presiune pe buget în anii următori.

Finanțarea deficitului se mută tot mai mult pe piața internă. În contextul unui deficit bugetar estimat la peste 20 miliarde lei pentru 2026, autoritățile sunt nevoite să emită constant titluri de stat pentru a acoperi golul financiar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.