„Ne distrugeți!”: fermierii amenință cu proteste dacă nu vin soluții în 14 zile

Sectorul cerealier și oleaginos din Republica Moldova se confruntă cu o criză „de proporție și de durată”, care afectează aproximativ 85% din terenurile agricole ale țării. Potrivit Asociația Forța Fermierilor, cei mai afectați sunt fermierii micro, mici și mijlocii, mulți dintre ei ajungând într-o situație critică.

„Starea fermierilor micro, mici și mijlocii este aproape catastrofală”, susțin reprezentanții asociației. Aceștia precizează că patru din ultimii cinci ani au fost marcați de calamități naturale, crize energetice și creșterea importurilor, în timp ce sprijinul statului a fost „infim”. În lipsa unei strategii de adaptare la schimbările climatice, situația s-a agravat, iar „sute de producători agricoli se află fie în insolvență, fie în dificultăți majore de plată și fără acces la finanțare”.

Pe acest fundal, costurile de producție au crescut puternic. Fermierii vorbesc despre o scumpire „vertiginoasă” a carburanților, de peste 70%, dar și despre majorarea rapidă a prețurilor la fertilizanți. În același timp, intenția autorităților de a introduce TVA de 20% pentru producția agricolă și lipsa sprijinului pentru sectorul cerealier și oleaginos în politicile de subvenționare sunt considerate măsuri care „lipsesc practic fermierii de șanse pentru supraviețuire”.

„Am ajuns la concluzia definitivă că actualul model de agricultură are drept scop distrugerea agricultorilor adevărați din zonele rurale și stimulează expansiunea companiilor transnaționale, care nu au interes pentru prosperarea Republicii Moldova”, afirmă asociația.

Reprezentanții fermierilor spun că, în ultimele două luni, au încercat să identifice soluții în cadrul discuțiilor cu autoritățile, însă fără rezultat.

„Nu am simțit interes real din partea factorilor decizionali”, susțin aceștia.

În acest context, Asociația Forța Fermierilor solicită intervenții urgente, inclusiv apelarea Uniunea Europeană pentru acordarea unui sprijin financiar destinat fermierilor micro, mici și mijlocii. Totodată, agricultorii cer restituirea integrală a accizei la motorină, începând cu 2026, precum și restituirea parțială a TVA pentru motorină și fertilizanți, achiziționate după 1 martie 2026, și introducerea unui mecanism simplificat de rambursare a TVA în cont.

Fermierii insistă și asupra renunțării la majorarea TVA la 20% pentru producția agricolă, menținerii subvenționării dobânzilor bancare și introducerii, din 2027, a plăților directe per hectar pentru culturile cerealiere și oleaginoase, după modelul politicilor europene. În același timp, aceștia solicită crearea unui mecanism de refinanțare pentru agricultorii aflați în dificultate, inclusiv prin garanții de stat, dar și stoparea procesului de creare a camerelor agricole, pe care îl consideră ineficient.

Fermierii avertizează că, dacă în următoarele 14 zile nu vor vedea acțiuni concrete din partea autorităților, vor recurge la proteste de amploare.

„Ne rezervăm dreptul la proteste masive în cazul în care nu vor fi implementate măsuri reale pentru salvarea fermierilor”, au transmis reprezentanții asociației.

#solicitari #protest #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.

#faina #Cereale #export