Cât „plătim” pentru un buletin de vot. Ministerul Finanțelor a acordat sute de mii de lei pentru tipărirea acestora

Comisia Electorală Centrală a început, sâmbătă dimineață, tipărirea buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, la Combinatul Poligrafic. Primele sunt tipărite buletinele care vor fi distribuite secțiilor de votare deschise peste hotarele țării, transmite IPN.

Tipărirea buletinelor a început cu prezența membrilor CEC, observatorilor acreditați și a jurnaliștilor.

În cele 150 de secții din străinătate vor ajunge 726 700 de buletine de vot, dintre care 662 600 în limba română și 64 100 în limba rusă. Pentru cele 2000 secții de votare din țară vor fi tipărite 2 794 942 buletine de vot, dintre care în limba română – 2 112 244 şi în limba rusă – 682 698.

Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie opacă (mată) de culoare gri afumat și au lungimea de 580 mm și lățimea de 140 mm.

Potrivit președintelui CEC, Dorin Cimil, valoarea totală a tirajului este de circa 634 de mii de lei. Prețul unui buletin de vot este de 0,18 lei.

În total, vor fi tipărite 3 521 642 de buletine de vot.

#Buletin de Vot #Alegeri 2021

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.