Dobânzile cresc ca să te oprească din cheltuit, explicația directă a lui Radu Marian

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei este o decizie independentă, menită să mențină stabilitatea prețurilor, susține președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian.

Oficialul a explicat că banca centrală acționează în funcție de contextul economic global, marcat de presiuni inflaționiste generate în special de conflictele regionale și de scumpirea resurselor energetice.

„Rata de bază este costul la care băncile comerciale se împrumută de la Banca Națională. Când aceasta crește, crește și costul creditelor pentru populație și companii”, a explicat Radu Marian.

Potrivit acestuia, decizia BNM poate avea efecte directe asupra creditării, însă este un instrument necesar pentru a reduce cererea și a tempera inflația.

„Așa funcționează mecanismul economic: crești costul creditului pentru a reduce consumul și a evita o inflație mai mare”, a spus Marian.

Deputatul a amintit că Republica Moldova a trecut deja printr-o perioadă mult mai dificilă în 2022, când rata de bază a depășit 20%, iar inflația a ajuns la circa 34%, ceea ce a impus măsuri dure de politică monetară.

În prezent, riscurile inflaționiste sunt alimentate în continuare de factori externi, în special de instabilitatea din Orientul Mijlociu, care influențează prețurile la petrol și gaze.

„Suntem o țară mică, dependentă de importuri de resurse energetice, iar aceste evoluții ne afectează inevitabil”, a subliniat Radu Marian.

În acest context, el a menționat că rolul autorităților este de a compensa impactul prin politici economice și sociale, inclusiv prin creșterea veniturilor populației, investiții în infrastructură și programe de sprijin.

„Nu putem influența ce se întâmplă în exterior, dar putem acționa intern: BNM prin decizii de politică monetară, iar Guvernul prin măsuri economice și sociale”, a concluzionat președintele Comisiei economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.