Criză în Transnistria: Tiraspolul lansează un fond în care strânge bani de la populație pentru pensii și salarii

11 Mai 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Mai 2026, 16:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Administrația de la Tiraspol anunță crearea unui fond social special, pe fundalul unei crize economice pe care o califică drept una dintre cele mai grave din ultimii ani. Așa-numitul premier, Alexandr Rozenberg, susține că regiunea transnistreană este afectată de probleme economice majore, scăderea producției industriale și dificultăți în asigurarea veniturilor bugetare.

„Situația economică actuală este una dintre cele mai dificile din ultimii ani”, a declarat Rozenberg într-un mesaj adresat locuitorilor și mediului de afaceri din regiune.

Potrivit acestuia, economia din stânga Nistrului continuă să fie afectată de „restricțiile externe, dificultățile la export și import, barierele vamale, creșterea costurilor logistice, precum și oprirea livrărilor de gaze la începutul anului 2025”.

În acest context, administrația de la Tiraspol a anunțat lansarea Fondului social „Împreună”, destinat colectării de bani pentru susținerea cheltuielilor sociale ale regiunii. Autoritățile locale spun că la fond vor putea contribui atât companiile, cât și cetățenii.

„Îi rog pe toți să răspundă apelului și să contribuie, fiecare după posibilități, la formarea Fondului”, a declarat Rozenberg.

Potrivit administrației transnistrene, banii vor fi direcționați în special pentru plata pensiilor, salariilor și ajutoarelor sociale, în condițiile în care o parte din programele de dezvoltare au fost deja reduse sau suspendate.

Rozenberg afirmă că industria regiunii a înregistrat scăderi semnificative.

„Nu este doar statistică. Sunt fabrici oprite, locuri de muncă reduse, colective aflate în șomaj tehnic și pierderi de venituri pentru populație și buget”, a spus acesta.

Conform datelor prezentate de administrația de la Tiraspol, producția industrială a scăzut anul trecut cu 27%, iar în primul trimestru al acestui an — cu aproape 24% comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Cele mai afectate sectoare sunt energia electrică, metalurgia, industria chimică și construcția de mașini.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

27 Iun. 2026, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Iun. 2026, 10:05 // Actual //  Ursu Victor

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.