Lege nouă pentru ipoteci: Dobânzile, limitate la 25%, iar creditele „din impuls” pot fi blocate

12 Mai 2026, 15:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Mai 2026, 15:05 // Actual //  Grîu Tatiana

Moldovenii vor putea cere singuri blocarea accesului la credite, iar băncile și organizațiile de creditare care ignoră această interdicție riscă să piardă dreptul de a încasa dobânzi și penalități. Măsura apare într-un nou proiect de lege privind creditele ipotecare și împrumuturile garantate cu bunuri imobile, elaborat după model european.

Proiectul introduce pentru prima dată în Republica Moldova mecanismul de „interdicție voluntară” la credite. Orice persoană va putea cere includerea sa într-o bază de date care blochează acordarea de noi împrumuturi pe numele său, fie temporar, fie fără termen limită. Cererea va putea fi depusă online sau fizic, iar creditorii vor fi obligați să o transmită către birourile istoriilor de credit cel târziu în următoarea zi lucrătoare. Chiar și după ce persoana cere anularea interdicției, aceasta va rămâne activă încă 10 zile, perioadă de reflecție în care nu va putea fi contractat niciun nou împrumut. Dacă o bancă sau un OCN acordă totuși un credit unei persoane care avea interdicție activă, instituția va putea cere înapoi doar suma efectiv împrumutată, fără dobânzi, penalități sau alte taxe.

Legea mai prevede plafonarea costurilor pentru credite. Dobânda anuală nu va putea depăși 25%, iar penalitățile de întârziere vor fi limitate la maximum 0,02% pe zi. În plus, toate taxele și comisioanele percepute pentru administrarea împrumutului vor avea un plafon de 0,005% pe zi din valoarea creditului. Pentru creditele cu termen de până la cinci ani, creditorii nu vor putea încasa, în total, mai mult decât dublul sumei împrumutate, inclusiv dobânzi, taxe și penalități. De exemplu, pentru un împrumut de 100 000 de lei, suma maximă care ar putea fi cerută de creditor nu va putea depăși 200 000 de lei.

Documentul interzice și perceperea taxelor pentru simplul refuz de acordare a unui credit. În paralel, creditorii vor fi obligați să ofere gratuit toate informațiile privind costurile reale ale împrumutului și să prezinte consumatorilor o Fișă Europeană de Informații Standardizate, cu detalii despre DAE, costul total al creditului, numărul ratelor și suma finală care trebuie achitată. Oferta va trebui să rămână valabilă minimum șapte zile.

Legea mai obligă băncile și OCN-urile să verifice mai strict capacitatea reală de rambursare a clienților. Dacă analiza arată că există un risc mare ca persoana să nu își poată achita ratele, creditul nu va putea fi acordat. În cazul unui refuz, consumatorul trebuie informat în maximum șapte zile, inclusiv dacă decizia a fost luată automatizat, pe baza istoricului de credit.

O altă prevedere importantă vizează asigurările. Creditorii nu vor putea obliga clienții să încheie polițe doar la companii „agreate” de bancă. Consumatorii vor avea dreptul să aleagă orice asigurator care oferă condiții similare și vor primi cel puțin patru zile pentru a compara ofertele.

Documentul introduce și reguli mai dure pentru publicitatea creditelor. Reclamele vor trebui să afișeze clar dobânda, DAE-ul, costul total al împrumutului și eventualele riscuri legate de fluctuațiile cursului valutar. Vor fi interzise mesajele care pot induce consumatorii în eroare sau crea așteptări false privind costurile reale ale creditului.

Autorii proiectului spun că intervenția este necesară pe fondul creșterii accelerate a pieței ipotecare din Republica Moldova. Potrivit datelor BNM incluse în nota informativă, în trimestrul III din 2025, volumul noilor credite ipotecare a crescut cu 40,8% față de aceeași perioadă a anului precedent și a ajuns la aproape 2,9 miliarde de lei. În paralel, indicele prețurilor imobiliare rezidențiale a urcat la 223,1%, în creștere cu 33,8% comparativ cu trimestrul III din 2024.

Datele mai arată și o deteriorare a calității creditelor ipotecare. Rata creditelor neperformante pentru persoanele fizice a crescut cu 1,6 puncte procentuale și a ajuns la 4,2%. Totodată, rata cererilor respinse pentru creditele imobiliare este foarte mare — 51,1% pentru cererile depuse fizic și 78,2% pentru cele online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Nov. 2026, 11:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2026, 11:12 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să piardă populație. Într-un singur an, numărul locuitorilor a scăzut cu aproape 23.000 de persoane, echivalentul populației unui oraș mic. Cele mai mari pierderi se înregistrează în nordul țării, în timp ce Chișinăul rezistă mai bine declinului demografic, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate în raportul „Statistica teritorială, ediția 2026”.

Potrivit BNS, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a coborât de la 2.388.571 de persoane la începutul anului 2025 la 2.365.645 la 1 ianuarie 2026. Astfel, țara a pierdut 22.926 de locuitori într-un singur an, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 1%.

Situația este și mai îngrijorătoare dacă analizăm ultimii doi ani. Comparativ cu începutul anului 2024, când populația număra 2.415.549 de persoane, Republica Moldova a pierdut aproape 50.000 de locuitori.

Cea mai accentuată reducere în cifre absolute a fost înregistrată în regiunea de Nord, unde populația a scăzut de la 600.429 la 591.198 de persoane, adică un minus de 9.231 de locuitori. În regiunea Centru, numărul populației s-a redus cu 5.666 de persoane, până la 660.800, iar în Sud au rămas 299.337 de locuitori, cu 3.774 mai puțini decât în anul precedent.

Nici autonomia găgăuză nu a fost ocolită de declinul demografic. Populația UTA Găgăuzia a coborât de la 101.825 la 99.822 de persoane, trecând astfel sub pragul psihologic de 100.000 de locuitori. Reducerea într-un singur an a fost de aproximativ 2%, una dintre cele mai accentuate la nivel regional.

În schimb, municipiul Chișinău a înregistrat un declin mai moderat. Populația Capitalei și a suburbiilor sale s-a redus de la 716.740 la 714.488 de persoane, adică cu 2.252 de locuitori sau aproximativ 0,3%.

La nivelul raioanelor, unele dintre cele mai mari pierderi absolute au fost înregistrate în Briceni, unde populația s-a redus cu 1.140 de persoane, Ungheni – cu 1.072, Soroca – cu 1.053 și Cahul – cu 986 de persoane. Municipiul Bălți a pierdut, la rândul său, 1.626 de locuitori într-un singur an.

Există însă și excepții. Raionul Ialoveni a înregistrat o creștere de 243 de locuitori, iar Basarabeasca – de 164 de persoane. Aceste evoluții contrastează cu tendința generală de reducere a populației la nivel național.

Datele mai arată că reducerea populației a afectat puternic segmentul masculin. Numărul bărbaților a coborât de la 1.121.589 la 1.102.817, o scădere de 18.772 de persoane. În cazul femeilor, diminuarea a fost de 4.154 de persoane, până la 1.262.828.