Statul scoate buldozerele! Construcțiile ilegale riscă demolarea chiar și după închiderea dosarelor

Ministerul Infrastructurii propune un pachet amplu de modificări legislative care înăsprește drastic regulile din domeniul urbanismului și construcțiilor, inclusiv prin introducerea demolării obligatorii pentru construcțiile neautorizate și prin extinderea puterilor Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică.

Proiectul de lege privind „consolidarea cadrului normativ în domeniul urbanismului și construcțiilor” prevede că instanțele de judecată vor putea dispune demolarea totală sau parțială a construcțiilor ridicate ilegal, inclusiv în cazurile în care dosarele penale sunt clasate sau termenul de prescripție a expirat.

Documentul introduce în Codul penal un nou articol dedicat demolării construcțiilor neautorizate, care va permite desfacerea forțată a elementelor construite ilegal și readucerea terenului la starea inițială. Costurile urmează să fie suportate de persoana responsabilă de încălcare.

Una dintre cele mai importante modificări vizează dezvoltatorii imobiliari. Proiectul stabilește că pentru blocurile locative, hoteluri și clădirile administrative cu cinci etaje sau mai mult, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică va trebui să emită obligatoriu o concluzie privind respectarea normelor urbanistice înainte de emiterea autorizației de construire.

În același timp, autoritățile propun ca actele de sistare a lucrărilor ilegale emise de Inspectoratul pentru Supraveghere Tehnică sau de Agenția de Inspectare a Monumentelor să nu mai poată fi suspendate în instanță până la soluționarea definitivă a dosarului.

Proiectul introduce și un mecanism public de „stigmatizare” a construcțiilor problematice. Mai exact, încălcările urbanistice grave vor fi notate în Registrul bunurilor imobile, iar cumpărătorii vor trebui informați oficial că imobilul poate fi pasibil demolării. Contractele de vânzare încheiate fără această informare ar urma să fie considerate nule de drept.

O altă prevedere sensibilă se referă la aeroporturi. Documentul interzice fără aviz special amplasarea construcțiilor și a instalațiilor mai înalte de 45 de metri pe o rază de 15 kilometri de la aeroporturile certificate, inclusiv utilizarea macaralelor și instalarea turbinelor eoliene.

Proiectul mai prevede că toate actele aferente urbanismului și construcțiilor vor trebui prezentate obligatoriu în limba română sau bilingv, iar lipsa documentației urbanistice ar putea duce la nulitatea actelor permisive.

Totodată, Ministerul Infrastructurii încearcă să legalizeze și o parte din construcțiile vechi ridicate înainte de adoptarea legislației moderne în domeniu. Proprietarii caselor construite înainte de anii 1996 vor putea solicita înregistrarea acestora inclusiv în baza unui certificat de legalitate emis de autoritățile locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #lege #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.