Statul scoate buldozerele! Construcțiile ilegale riscă demolarea chiar și după închiderea dosarelor

Ministerul Infrastructurii propune un pachet amplu de modificări legislative care înăsprește drastic regulile din domeniul urbanismului și construcțiilor, inclusiv prin introducerea demolării obligatorii pentru construcțiile neautorizate și prin extinderea puterilor Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică.

Proiectul de lege privind „consolidarea cadrului normativ în domeniul urbanismului și construcțiilor” prevede că instanțele de judecată vor putea dispune demolarea totală sau parțială a construcțiilor ridicate ilegal, inclusiv în cazurile în care dosarele penale sunt clasate sau termenul de prescripție a expirat.

Documentul introduce în Codul penal un nou articol dedicat demolării construcțiilor neautorizate, care va permite desfacerea forțată a elementelor construite ilegal și readucerea terenului la starea inițială. Costurile urmează să fie suportate de persoana responsabilă de încălcare.

Una dintre cele mai importante modificări vizează dezvoltatorii imobiliari. Proiectul stabilește că pentru blocurile locative, hoteluri și clădirile administrative cu cinci etaje sau mai mult, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică va trebui să emită obligatoriu o concluzie privind respectarea normelor urbanistice înainte de emiterea autorizației de construire.

În același timp, autoritățile propun ca actele de sistare a lucrărilor ilegale emise de Inspectoratul pentru Supraveghere Tehnică sau de Agenția de Inspectare a Monumentelor să nu mai poată fi suspendate în instanță până la soluționarea definitivă a dosarului.

Proiectul introduce și un mecanism public de „stigmatizare” a construcțiilor problematice. Mai exact, încălcările urbanistice grave vor fi notate în Registrul bunurilor imobile, iar cumpărătorii vor trebui informați oficial că imobilul poate fi pasibil demolării. Contractele de vânzare încheiate fără această informare ar urma să fie considerate nule de drept.

O altă prevedere sensibilă se referă la aeroporturi. Documentul interzice fără aviz special amplasarea construcțiilor și a instalațiilor mai înalte de 45 de metri pe o rază de 15 kilometri de la aeroporturile certificate, inclusiv utilizarea macaralelor și instalarea turbinelor eoliene.

Proiectul mai prevede că toate actele aferente urbanismului și construcțiilor vor trebui prezentate obligatoriu în limba română sau bilingv, iar lipsa documentației urbanistice ar putea duce la nulitatea actelor permisive.

Totodată, Ministerul Infrastructurii încearcă să legalizeze și o parte din construcțiile vechi ridicate înainte de adoptarea legislației moderne în domeniu. Proprietarii caselor construite înainte de anii 1996 vor putea solicita înregistrarea acestora inclusiv în baza unui certificat de legalitate emis de autoritățile locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #lege #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce statisticile oficiale arată că unul din trei moldoveni trăiește sub pragul sărăciei, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, susține că Republica Moldova „trăiește mai bine” și că efectele reformelor vor fi resimțite și mai puternic în următorii ani. Întrebat când vor simți cetățenii această schimbare în propriile buzunare, oficialul a răspuns că este o întrebare „filosofică”.

Osmochescu a declarat, în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, că privește situația din Republica Moldova prin prisma celor 16 ani petrecuți peste hotare și că diferențele față de perioada în care a plecat sunt evidente.

„Eu am fost 16 ani în afara țării. La drept vorbind, m-am întors într-o țară care trăiește mai bine. Acum, observând ceea ce se întâmplă în Republica Moldova în ultimii ani, o spun direct și deschis”, a afirmat ministrul.

Întrebat când vor ajunge cetățenii să trăiască mai bine, Osmochescu a admis că oamenii măsoară bunăstarea prin veniturile pe care le au la dispoziție, însă a insistat că progresul există deja.

„E o întrebare foarte bună, dar este una, cred eu, filosofică. Sigur că noi spunem că trăim mai bine atunci când o resimțim în buzunarele noastre. Nu vorbim despre cash, vorbim atunci când o resimțim în conturile noastre bancare. Eu sunt convins că viața continuă și ea deja se resimte că este mai bună”, a declarat acesta.

Ministrul a recunoscut însă că mai sunt multe probleme de rezolvat și că saltul economic pe care îl așteaptă populația nu va veni peste noapte. Potrivit lui, perioada 2027-2028 ar putea aduce rezultate mai vizibile, dacă Republica Moldova nu va fi afectată de factori externi.

„Sper că începând cu 2027-2028, să dea Domnul să nu avem conflicte care, obiectiv, ne influențează. Vom putea deveni și mai competitivi, inclusiv la capitolul vieții noastre personale și al puterii de cumpărare”, a spus Osmochescu.

Șeful de la Economie a legat perspectivele de creștere de procesul de integrare europeană, susținând că Republica Moldova încearcă să recupereze într-un timp scurt ceea ce alte state au realizat în perioade mai lungi.

„Nu avem luxul timpului pe care l-au avut alte state care au aderat la Uniunea Europeană și au beneficiat ani la rând de fonduri de preaderare. Noi ne dorim o integrare mai rapidă și o aderare mai rapidă”, a afirmat ministrul.

Acesta a mai declarat că agenda economică și cea politică nu coincid întotdeauna, însă a lăudat ritmul reformelor implementate de autorități.

„Bravo nouă, implementăm reformele mai rapid decât multe dintre alte state candidate”, a spus Osmochescu.

Potrivit Biroului Național de Statistică, rata sărăciei absolute a ajuns la 31,1% în 2025. Pragul sărăciei absolute este de 3 764 de lei pe lună pentru o persoană, iar rata sărăciei extreme constituie 15,1%. Situația este și mai dificilă în mediul rural și în sudul țării, unde aproape fiecare al doilea locuitor trăiește sub pragul sărăciei absolute.