Statul scoate buldozerele! Construcțiile ilegale riscă demolarea chiar și după închiderea dosarelor

Ministerul Infrastructurii propune un pachet amplu de modificări legislative care înăsprește drastic regulile din domeniul urbanismului și construcțiilor, inclusiv prin introducerea demolării obligatorii pentru construcțiile neautorizate și prin extinderea puterilor Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică.

Proiectul de lege privind „consolidarea cadrului normativ în domeniul urbanismului și construcțiilor” prevede că instanțele de judecată vor putea dispune demolarea totală sau parțială a construcțiilor ridicate ilegal, inclusiv în cazurile în care dosarele penale sunt clasate sau termenul de prescripție a expirat.

Documentul introduce în Codul penal un nou articol dedicat demolării construcțiilor neautorizate, care va permite desfacerea forțată a elementelor construite ilegal și readucerea terenului la starea inițială. Costurile urmează să fie suportate de persoana responsabilă de încălcare.

Una dintre cele mai importante modificări vizează dezvoltatorii imobiliari. Proiectul stabilește că pentru blocurile locative, hoteluri și clădirile administrative cu cinci etaje sau mai mult, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică va trebui să emită obligatoriu o concluzie privind respectarea normelor urbanistice înainte de emiterea autorizației de construire.

În același timp, autoritățile propun ca actele de sistare a lucrărilor ilegale emise de Inspectoratul pentru Supraveghere Tehnică sau de Agenția de Inspectare a Monumentelor să nu mai poată fi suspendate în instanță până la soluționarea definitivă a dosarului.

Proiectul introduce și un mecanism public de „stigmatizare” a construcțiilor problematice. Mai exact, încălcările urbanistice grave vor fi notate în Registrul bunurilor imobile, iar cumpărătorii vor trebui informați oficial că imobilul poate fi pasibil demolării. Contractele de vânzare încheiate fără această informare ar urma să fie considerate nule de drept.

O altă prevedere sensibilă se referă la aeroporturi. Documentul interzice fără aviz special amplasarea construcțiilor și a instalațiilor mai înalte de 45 de metri pe o rază de 15 kilometri de la aeroporturile certificate, inclusiv utilizarea macaralelor și instalarea turbinelor eoliene.

Proiectul mai prevede că toate actele aferente urbanismului și construcțiilor vor trebui prezentate obligatoriu în limba română sau bilingv, iar lipsa documentației urbanistice ar putea duce la nulitatea actelor permisive.

Totodată, Ministerul Infrastructurii încearcă să legalizeze și o parte din construcțiile vechi ridicate înainte de adoptarea legislației moderne în domeniu. Proprietarii caselor construite înainte de anii 1996 vor putea solicita înregistrarea acestora inclusiv în baza unui certificat de legalitate emis de autoritățile locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #lege #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.