Milioane pentru compensații la lumină, plătite fără verificări: CCRM a descoperit nereguli la Ministerul Muncii

Curtea de Conturi a identificat nereguli grave în gestionarea compensațiilor pentru energie electrică acordate populației prin Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Potrivit auditului, ministerul a administrat în 2025 peste 1,42 miliarde de lei din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, însă sute de milioane au fost transferate furnizorilor fără verificări suficiente și fără documente justificative complete.

Raportul arată că ministerul a validat sumele cerute de furnizorii de energie prin simple mesaje electronice interne, fără suport documentar corespunzător și fără respectarea procedurilor obligatorii de control.

”Deși ministerul, potrivit cadrului normativ aplicabil, a întocmit documentele de plată pentru transferul mijloacelor financiare către conturile furnizorilor de energie electrică, acesta nu a asigurat instituirea și aplicarea unui mecanism de verificare a rapoartelor prezentate”, menționează auditorii.

Mai mult, între septembrie și noiembrie 2025 au fost achitate 244,6 milioane de lei în baza unor estimări prezentate de un furnizor de energie, fără verificarea consumului real și fără recalculul final al sumelor. Alte 2,9 milioane de lei au fost transferate în decembrie către doi furnizori fără acte justificative complete. Din acești bani, 400 de mii de lei au fost achitați unui furnizor fără solicitare de plată, chiar dacă exista deja o creanță de aproape 955 de mii de lei. Alte 2,5 milioane de lei au fost transferate în avans fără rapoarte de conciliere și fără confirmarea consumului real.

Auditorii avertizează că lipsa controalelor interne pune sub semnul întrebării corectitudinea datelor prezentate de furnizori și a banilor transferați din bugetul de stat. Din cauza acestor probleme, Curtea de Conturi spune că nu a putut confirma exactitatea unor tranzacții legate de compensațiile energetice, inclusiv pentru o sumă de 35,6 milioane de lei reflectată în rezultatul financiar al ministerului.

”Acordarea compensațiilor pentru costurile la energie electrică reprezintă o intervenție esențială a statului în sprijinul consumatorilor casnici și constituie un instrument important de politică socială”, se precizează în raportul CCRM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensații la energie electrică #nereguli #ministerul muncii #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante a fost o măsură temporară, justificată în contextul pandemiei și al crizelor, iar în prezent autoritățile trebuie să se concentreze pe programe țintite pentru categoriile vulnerabile, nu pe intervenții generale asupra pieței, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu.

„Această măsură temporală a fost bine cunoscută, inclusiv până la pandemie și în perioada pandemiei. După noi, trebuie să avem măsuri țintite pentru păturile vulnerabile, dar nu pentru toate persoanele care beneficiază de un regulament general aplicat în Republica Moldova”, a declarat Osmochescu.

Potrivit ministrului, menținerea plafonării adaosurilor comerciale riscă să creeze distorsiuni concurențiale și să afecteze producătorii autohtoni.

„Există și o distorsiune a concurenței în Republica Moldova atunci când beneficiază anumite companii în comparație cu producătorii noștri din Republica Moldova. Acum trebuie să elaborăm și să implementăm programe pentru păturile vulnerabile”, a afirmat oficialul.

Declarațiile vin după Executivul a renunțat oficial la plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante, odată cu abrogarea, din 30 aprilie 2026, a Regulamentului privind formarea prețurilor de comercializare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.

Decizia a fost luată în baza unei legi intrate în vigoare pe 17 mai anul trecut, care a modificat cadrul legal privind intervențiile statului asupra prețurilor.

Până la abrogare, regulamentul stabilea limite clare pentru adaosurile comerciale practicate în lanțul de distribuție. Astfel, produsele social importante puteau fi comercializate cu un adaos de maximum 20% aplicat la prețul de achiziție sau livrare, iar pentru pâine și colaci plafonul era limitat la 10%.

Pentru produsele social importante procesate în unitățile comerciale, regulamentul permitea un adaos comercial cumulativ de cel mult 40%, indiferent dacă produsele erau autohtone sau din import.

Lista produselor vizate includea mai multe alimente de bază consumate zilnic, printre care pâinea, laptele, chefirul, brânza de vaci, smântâna, untul, uleiul de floarea-soarelui, făina, orezul, hrișca, grișul, fulgii de ovăz, dar și preparatele pentru sugari și copii mici.