Ministrul Economiei schimbă cifra: Moldova caută 100 000 de migranți pentru a acoperi deficitul de forță de muncă

20 Mai 2026, 09:12
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
20 Mai 2026, 09:12 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Republica Moldova are nevoie, în prezent, de aproximativ 100 000 de muncitori, și nu de 300 000, pentru a acoperi deficitul existent de forță de muncă. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-un interviu pentru Newsmaker.md, în care a explicat că deficitul real de forță de muncă este estimat pe baza solicitărilor venite din partea sectorului privat.

„Vorbim, în acest moment, despre aproximativ 100 000 de oameni. Aceste cifre au fost discutate împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Este ceea ce ne spune sectorul privat că are nevoie”, a declarat Eugen Osmochescu.

Oficialul a explicat că lipsa muncitorilor este cauzată atât de deficitul de personal, cât și de faptul că mulți moldoveni refuză anumite locuri de muncă din cauza salariilor mici.

„Și una, și alta. Avem persoane inactive care nu vor să muncească pentru că spun că salariile sunt mici”, a afirmat ministrul.

În același timp, Osmochescu a recunoscut că muncitorii migranți sunt mai ieftini pentru angajatori și că economia Moldovei are nevoie de forță de muncă importată, mai ales pentru posturile slab calificate.

„Migranții sunt mai ieftini, dar, în același timp, avem nevoie de forță de muncă importată pentru nivelurile cele mai joase de salarizare, stabilite conform standardelor noastre. Nu este vorba neapărat despre muncitori calificați”, a precizat acesta.

Ministrul a enumerat printre domeniile cele mai afectate agricultura, inclusiv munca sezonieră, industria textilă, sectorul energetic și construcțiile.

Anterior, Eugen Osmochescu declara că Republica Moldova ar avea nevoie de aproximativ 300 de mii de angajați pentru a ajunge la nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Iul. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Iul. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!