Firmele se plâng pe Fisc: 74% spun că platforma digitală dă periodic erori, iar 57% că „pică” la termenul-limită

Companiile din Moldova continuă să se lovească de erori tehnice, blocaje pe platformele fiscale și răspunsuri neclare din partea angajaților Serviciului Fiscal de Stat, chiar dacă majoritatea firmelor declară, per ansamblu, că sunt mulțumite de serviciile instituției. Asta arată un nou sondaj privind nivelul de încredere al contribuabililor în activitatea SFS.

Cea mai mare problemă semnalată de business ține de serviciile electronice. 74% dintre companii spun că platforma fiscală afișează erori tehnice sau nu funcționează cel puțin uneori, 62% afirmă că declarațiile se încarcă foarte greu, iar 57% susțin că acestea nu se încarcă deloc în ziua-limită de depunere.

Dificultățile sunt resimțite mai ales la e-Factura, unde 54% dintre utilizatori spun că au întâmpinat probleme. Alte 36% dintre companii reclamă dificultăți și la depunerea declarațiilor electronice.

Întrebate ce anume nu funcționează, firmele au indicat în primul rând faptul că site-ul nu merge sau intră în mentenanță – problemă menționată de 36% dintre respondenți. Alte 31% s-au plâns de dificultăți la semnarea documentelor, 14% de viteza redusă a sistemului, iar câte 10% au vorbit despre blocarea paginilor și probleme legate de e-Factura.

Probleme există și în comunicarea cu instituția. 39% dintre companiile nemulțumite de interacțiunea cu angajații SFS spun că nu au primit informații sau răspunsuri clare. Alte 27% afirmă că solicitările lor nu au fost rezolvate, iar responsabilitatea a fost transferată către alte persoane sau instituții.

Totodată, 18% dintre respondenții nemulțumiți consideră că unii angajați sunt incompetenți, iar 13% spun că răspunsurile la solicitări vin greu sau nu vin deloc.

Accesul la informație rămâne o altă provocare pentru mediul de afaceri. Doar 62% dintre companii spun că găsesc fără dificultăți informațiile fiscale de care au nevoie. În plus, 44% dintre respondenți consideră că există încă servicii care ar trebui transferate online.

Companiile cer și îmbunătățirea site-ului SFS. Cea mai frecventă solicitare vizează o structură mai simplă și un sistem de căutare mai accesibil, problemă menționată de 9% dintre respondenți. Alte critici țin de întreruperile platformei, informațiile insuficiente și viteza mică de funcționare.

Sondajul scoate la iveală și percepții sensibile privind integritatea instituției. 10% dintre companii spun că ar apela la persoane cunoscute pentru a-și rezolva problemele la Fisc, iar 6% afirmă că au existat aluzii la mită sau plăți informale din partea unor angajați ai SFS.

Totuși, raportul arată și evoluții pozitive. 94% dintre companii spun că angajații SFS sunt amabili și dornici să ajute, iar 87% îi consideră competenți. De asemenea, 90% dintre respondenți afirmă că site-ul SFS îi mulțumește, procent în creștere semnificativă față de 2018, când nivelul de satisfacție era de 77%. În plus, 86% dintre companii declară că, per ansamblu, sunt mulțumite de serviciile oferite de Serviciul Fiscal de Stat.

Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting în perioada 5 ianuarie – 2 februarie 2026, pe un eșantion de 359 de companii, dintre care 308 selectate la nivel național și 51 din categoria marilor contribuabili. Marja de eroare este de ±5,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sondaj #Fisc #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.