Statistici înspăimântătoare! Fiecare al cincilea moldovean este expus riscului de sărăcie

Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat pentru prima dată date experimentale privind rata riscului de sărăcie în Republica Moldova, indicator care arată ponderea persoanelor cu venituri disponibile sub pragul stabilit al riscului de sărăcie.

Potrivit datelor pentru anul 2024, pragul riscului de sărăcie a constituit 3.525 de lei pe lună, în creștere față de 3.249 de lei în 2023 și de aproape trei ori mai mare decât nivelul din 2014, când era de 1.190,8 lei.

Datele BNS arată că rata riscului de sărăcie a fost de 21,5% în 2024, în creștere față de 20,7% în anul precedent. În mediul rural, indicatorul a atins 31,1%, în timp ce în mediul urban s-a situat la 9,2%, ceea ce evidențiază decalajele semnificative dintre sate și orașe.

Seria statistică arată că rata riscului de sărăcie a coborât până la 20,1% în 2022, după care a revenit pe o tendință ascendentă în ultimii doi ani.

Totodată, comparația dintre indicatorii experimentali și datele oficiale privind sărăcia absolută relevă diferențe importante. Dacă rata riscului de sărăcie a fost estimată la 21,5% în 2024, rata sărăciei absolute a ajuns la 33,6%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Potrivit BNS, pragul sărăciei absolute a constituit 3.493,3 lei pe persoană în 2024, iar majorarea acestuia reflectă creșterea costului minim necesar pentru acoperirea necesităților de bază ale populației.

#saracie #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.