Ministerul Finanțelor pune filtru pe firmele de achiziții: fără înscriere în registrul special, accesul va fi interzis

Furnizorii de servicii de achiziție care vor dori să organizeze licitații în numele autorităților publice vor trebui să fie înscriși într-un registru special gestionat de Agenția Achiziții Publice. Prevederea se regăsește într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Finanțelor, care stabilește pentru prima dată reguli detaliate privind activitatea acestor prestatori.

Potrivit proiectului, doar furnizorii incluși în registru vor putea iniția și desfășura proceduri de achiziții publice și sectoriale pentru instituțiile statului. Pentru a fi acceptați, aceștia vor trebui să fie înregistrați în Republica Moldova, să aibă statut de operator de date cu caracter personal și să dispună de personal calificat, inclusiv de cel puțin un specialist certificat în domeniul achizițiilor publice și de persoane cu studii juridice sau economice.

Ministerul Finanțelor susține că măsura este necesară deoarece, în prezent, legislația permite prestarea serviciilor de achiziții auxiliare, însă nu stabilește criterii clare privind competența și capacitatea furnizorilor. Autorii proiectului avertizează că această lacună poate duce la erori procedurale, utilizarea ineficientă a fondurilor publice și accesul pe piață al unor operatori fără experiență relevantă.

Cererile de înscriere vor fi examinate de Agenția Achiziții Publice în termen de până la 30 de zile, iar registrul va fi public. De asemenea, furnizorii vor putea fi suspendați sau excluși dacă nu mai îndeplinesc condițiile de eligibilitate, prezintă informații false, intră în insolvabilitate sau sunt implicați în cazuri de corupție.

Dacă proiectul va fi aprobat, noile reguli vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#registrul furnizorilor #reguli noi #achiziții publice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.