Europa pierde războiul internetului: investițiile scad, iar rivalii accelerează

Europa riscă să rămână în urmă în cursa globală pentru dezvoltarea infrastructurii digitale, în pofida investițiilor de zeci de miliarde de euro realizate anual în sectorul telecomunicațiilor, avertizează experți citați de Politico.

Potrivit datelor din industrie, operatorii europeni de telecomunicații au investit 64,6 miliarde de euro în 2024. Cu toate acestea, investițiile au scăzut pentru al doilea an consecutiv, iar veniturile generate per utilizator rămân sub nivelurile înregistrate în urmă cu un deceniu.

Una dintre principalele probleme identificate este fragmentarea pieței europene. În prezent, continentul are 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari operatori de telefonie fixă, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a mobiliza capital pentru proiecte de amploare și investiții pe termen lung.

În contrast, Statele Unite, China, Coreea de Sud și Japonia au adoptat politici care aliniază reglementările cu obiectivele industriale și facilitează atragerea unor volume mai mari de investiții în infrastructura digitală.

În acest context, Uniunea Europeană pregătește Legea privind Rețelele Digitale, un proiect menit să simplifice cadrul de reglementare și să stimuleze investițiile. Totuși, reprezentanții industriei susțin că propunerea actuală este insuficientă. Deși elimină trei obligații de raportare, proiectul păstrează 17 cerințe existente și introduce alte 12 noi obligații administrative.

Raportul evidențiază că acoperirea cu internet prin fibră optică până la domiciliu (FTTH) a depășit deja 77% în Europa, iar tranziția de la rețelele pe cupru către fibră continuă într-un ritm susținut. Specialiștii recomandă însă ca această migrare să rămână o decizie comercială și avertizează că impunerea unor termene uniforme prin reglementări ar putea încetini procesul.

În schimb, stabilitatea regimului de alocare a spectrului de frecvențe este considerată una dintre puținele măsuri care pot încuraja investițiile. Licențele pe termen lung și procedurile predictibile de reînnoire sunt văzute drept elemente esențiale pentru dezvoltarea rețelelor 5G și viitoarelor tehnologii 6G.

Miza este una semnificativă. Ecosistemul european al comunicațiilor digitale este evaluat la 1,09 trilioane de euro și generează aproximativ 5% din produsul intern brut al Uniunii Europene. Experții avertizează că fără investiții suplimentare și reforme mai profunde, Europa riscă să piardă teren în competiția tehnologică globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intenet #cursa #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.