Bunurile nefolosite ale întreprinderilor de stat ies din blocaj. Vânzarea și închirierea ar putea deveni mai simple

Întreprinderile de stat și companiile cu capital public ar putea primi mai multă libertate în vânzarea și închirierea bunurilor pe care nu le folosesc, fără a mai cere aprobări suplimentare de la autorități în anumite situații. Modificările sunt prevăzute într-un proiect expus consultărilor publice de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, care propune actualizarea regulilor de administrare a proprietății publice și simplificarea procedurilor de valorificare a activelor neutilizate.

Documentul prevede că întreprinderile de stat, cele municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public vor putea decide singure comercializarea activelor neutilizate atunci când valoarea cumulată a acestora nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii. Dacă valoarea bunurilor depășește acest prag, va fi necesară aprobarea prealabilă a organului abilitat sau a autorității publice competente.

Pentru asemenea cazuri, întreprinderile vor trebui să prezinte raportul comisiei care a identificat activele neutilizate și o analiză economică privind oportunitatea vânzării acestora. Autoritățile competente vor avea la dispoziție până la 30 de zile pentru a aproba sau respinge solicitarea.

Proiectul introduce și criterii clare pentru determinarea activelor neutilizate. Astfel, în această categorie vor putea fi incluse bunurile mobile care nu au fost folosite mai mult de un an și bunurile imobile neutilizate timp de peste trei ani. De asemenea, vor putea fi considerate neutilizate activele care sunt exploatate ineficient sau nerentabil, cele care nu mai sunt necesare pentru activitatea întreprinderii, bunurile înlocuite cu tehnologii moderne, activele aflate în surplus ori cele afectate de uzură fizică și morală.

Schimbări importante sunt prevăzute și pentru transmiterea în locațiune a bunurilor. Consiliile de administrație ale întreprinderilor vor putea aproba închirierea construcțiilor, încăperilor, suprafețelor amenajate sau a altor bunuri atunci când valoarea lor contabilă cumulată nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii. În celelalte situații va fi necesar acordul fondatorului sau al autorității competente.

Totodată, termenul maxim al contractelor de locațiune va fi extins de la trei la cinci ani. Proiectul mai stabilește că nu va fi permisă transmiterea în locațiune cu drept de răscumpărare, iar contractele vor trebui să conțină obligatoriu clauze privind obiectul locațiunii, durata contractului, chiria și condițiile de restituire a bunului.

O altă prevedere nouă vizează instituțiile bugetare. Potrivit proiectului, veniturile obținute din închirierea activelor neutilizate ale acestora vor fi transferate integral la bugetul de stat. Autorii documentului argumentează că măsura este necesară pentru asigurarea disciplinei financiar-bugetare și a unei administrări mai transparente a patrimoniului public.

În nota informativă se arată că actualele regulamente, aprobate în 2008, nu mai reflectă integral modificările operate în legislația privind administrarea proprietății publice, ceea ce generează neclarități privind competențele autorităților și ale organelor de conducere ale întreprinderilor. Potrivit autorilor, noile reguli urmăresc „asigurarea coerenței cadrului normativ, sporirea eficienței gestionării patrimoniului public, simplificarea procedurilor administrative și reducerea riscurilor de interpretare neuniformă și aplicare neunitară a normelor”.

Ministerul precizează că implementarea modificărilor nu va necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vânzare bunurilor #intreprinderi de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul an școlar 2026–2027 începe în Republica Moldova cu 27 572 de copii care pășesc pentru prima dată pragul școlii și 473 de tineri specialiști care intră pentru prima dată în clase în calitate de profesori, anunță Ministerul Educației într-un comunicat de presă. Dincolo însă de atmosfera festivă a zilei de 1 septembrie, școala moldovenească începe anul pe fundalul unei depopulări, Astfel, numai într-un an, țara a pierdut aproape 23 de mii de locuitori, iar numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, pentru cei 27572 de copii care intră în clasa întâi, 1 septembrie marchează începutul parcursului educațional, în timp ce 473 de tineri specialiști debutează în profesia de profesor.

Cifrele vin însă într-un moment în care baza demografică a sistemului educațional continuă să se restrângă. Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, Republica Moldova avea la 1 ianuarie 2026 o populație cu reședință obișnuită de 2,365 milioane de persoane, cu aproximativ 22900 mai puține decât cu un an înainte. Scăderea a fost mai puternică în mediul rural, unde populația s-a redus cu 1,3%, comparativ cu 0,6% în orașe.

Declinul nu este unul izolat. Datele recalculate de BNS arată că și în anul precedent populația Republicii Moldova se redusese cu aproximativ 27 000 de persoane. Astfel, în numai doi ani, țara a pierdut aproape 50 000 de locuitori.

Presiunea demografică este alimentată și de prăbușirea natalității. În 2025 s-au născut doar 22100 de copii, cu 1.500 mai puțini decât în anul precedent, în timp ce numărul deceselor a ajuns la 32100. Rezultă un spor natural negativ de aproximativ 10000 de persoane într-un singur an. Rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie.

Tendința a continuat și în 2026. Numai în primul trimestru au fost înregistrați 5068 de nou-născuți și 9381 de decese, ceea ce înseamnă că diferența negativă dintre nașteri și decese a depășit 4.300 de persoane în doar trei luni.

Efectele declinului demografic sunt deja vizibile direct în școli. La începutul anului de studii 2025–2026, în învățământul primar și secundar general erau înscriși aproximativ 334.600 de elevi, cu 500 mai puțini decât cu un an înainte. Sistemul mai avea 1.173 de instituții de învățământ, cu 12 mai puține față de anul precedent.

Totodată, geografia școlii moldovenești se schimbă odată cu depopularea satelor. Aproximativ 58,4% dintre elevi învățau deja în mediul urban în anul școlar trecut, pondere în creștere cu 1,1 puncte procentuale într-un singur an. Aproape o treime din toți elevii țării 32,9% erau concentrați în municipiul Chișinău.

Pe acest fundal, Ministerul Educației anunță pentru anul școlar 2026–2027 investiții în clase și laboratoare, echipamente moderne pentru elevi și profesori și transport școlar.

„Ne dorim ca fiecare elev, indiferent dacă învață într-un sat, într-un centru raional sau în capitală, să beneficieze de oportunități egale pentru a învăța, a se dezvolta și a-și descoperi potențialul”, transmite Ministerul Educației.

Promisiunea accesului egal capătă însă o miză tot mai mare în condițiile în care populația rurală scade într-un ritm de peste două ori mai rapid decât cea urbană, iar reducerea numărului de copii pune presiune pe existența școlilor mici.

Noul an școlar începe și cu „Decada valorilor general-umane”, dedicată demnității umane, păcii și drepturilor omului. Prima activitate este lecția „Independența care ne unește”, organizată cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Astfel, clopoțelul de 1 septembrie sună anul acesta pentru 27572 de copii care intră pentru prima dată în școală, dar și într-o țară care continuă să piardă zeci de mii de locuitori. Cu o populație coborâtă la circa 2,37 milioane de persoane, natalitate în scădere și sate care se golesc mai repede decât orașele, depopularea devine una dintre cele mai mari provocări pentru viitorul școlii din Republica Moldova.