Moldova, sub asediul escrocheriilor online! Parlamentul pregătește măsuri de urgență

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, susține că fraudele online au luat amploare atât în Republica Moldova, cât și la nivel internațional, iar Parlamentul intenționează să vină cu solicitări concrete către instituțiile responsabile pentru reducerea riscurilor asociate acestui fenomen.

Potrivit deputatului, în urma unor eventuale audieri parlamentare sau a activității unei comisii specializate, Legislativul va formula recomandări și solicitări de acțiune către instituțiile statului.

„Este clar că fenomenul a luat amploare și este un fenomen care a luat amploare la nivel global. Fraudele online au devenit cea mai mare problemă de infracționalitate la nivel global, depășind inclusiv traficul de droguri”, a declarat Marian.

Șeful Comisiei economie a subliniat că fenomenul este unul complex și că autoritățile nu vor putea elimina complet riscurile, însă pot adopta măsuri pentru a le reduce. În același timp, el a atras atenția asupra necesității de a păstra un echilibru între controlul parlamentar și activitatea instituțiilor de aplicare a legii.

„Trebuie să avem o balanță între a chema instituțiile la Parlament pentru raportări și a le permite să își facă treaba. Nu putem ține organele de drept luni întregi în audieri, în loc să lucreze la combaterea fenomenului”, a explicat deputatul.

Printre măsurile analizate se numără o mai bună coordonare între organele de drept, operatorii de telecomunicații și sistemul bancar. De asemenea, autoritățile vor evalua eficiența măsurilor de blocare a comunicațiilor din penitenciare, după ce au existat semnale că unele scheme de escrocherie ar fi fost organizate din instituțiile de detenție.

Radu Marian a menționat că o mare parte dintre apelurile frauduloase provin însă din afara țării, motiv pentru care trebuie identificate și implementate tehnologii care să permită blocarea unui număr mai mare de apeluri internaționale suspecte.

Totodată, deputatul consideră că educația financiară rămâne una dintre cele mai importante arme împotriva escrocheriilor. El a amintit că cetățenii primesc constant avertizări prin SMS-uri, aplicații bancare și mesaje din partea operatorilor de telecomunicații, însă vigilența utilizatorilor este esențială pentru prevenirea fraudelor.

„Cetățeanul trebuie să cunoască foarte bine aceste riscuri și să fie extrem de vigilent”, a concluzionat președintele Comisiei economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#escrocherii #bani #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.