Moldovenii care pleacă în vacanță scapă de cozile de la podul Giurgiu–Ruse: plata taxei devine electronică

04 Iun. 2026, 16:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Iun. 2026, 16:59 // Actual //  Grîu Tatiana

Moldovenii care pleacă în vacanță cu mașina spre Bulgaria sau Grecia vor putea achita online taxa de traversare a Podului Giurgiu–Ruse începând cu 15 iunie, după lansarea noului sistem electronic eTarifGiurgiuPod.

Sistemul, anunțat de autoritățile române, va permite plata taxei înainte de ajungerea la punctul de trecere, fie prin intermediul unei platforme web, fie printr-o aplicație mobilă.

La traversare, șoferii vor putea folosi benzile speciale dedicate plăților electronice. Sistemul va verifica automat dacă taxa a fost achitată cu cel puțin trei minute înainte, iar bariera se va deschide fără oprire pentru încasarea manuală.

În prima etapă, noul mecanism va fi disponibil doar pentru autoturisme, categoria utilizată de majoritatea turiștilor care tranzitează podul în sezonul estival.

Podul Giurgiu–Ruse este una dintre cele mai circulate rute pentru moldovenii care aleg să meargă în concediu cu automobilul, iar în perioada vacanțelor aici se formează frecvent cozi și ambuteiaje.

Autoritățile române spun că introducerea sistemului electronic are scopul de a fluidiza traficul și de a reduce timpul de așteptare la traversare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.