Sute de elevi învață și locuiesc în clădiri fără acte: Mai multe nereguli descoperite la Ministerul Educației

05 Iun. 2026, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Iun. 2026, 10:05 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 450 de elevi învață și locuiesc în clădiri care nu au fost date oficial în exploatare, iar Curtea de Conturi spune că Ministerul Educației și Cercetării continuă să aibă probleme grave în gestionarea patrimoniului public și evidența contabilă a bunurilor de stat.

În raportul de audit pentru anul 2025, instituția arată că ministerul nu deține informații complete și sistematizate despre bunurile administrate, iar diferențele dintre datele raportate de MEC și cele prezentate de instituțiile subordonate depășesc 1 miliard de lei. Din acest motiv, auditorii nu au putut valida active în valoare de 8,77 miliarde de lei raportate de minister.

Curtea de Conturi a emis o „opinie cu rezerve”, constatând mai multe probleme sistemice în evidența patrimoniului public și în gestionarea fondurilor din educație. Potrivit auditorilor, ministerul nu a înregistrat corect bunuri și investiții de zeci și sute de milioane de lei.

Una dintre nereguli vizează lucrări de 41,1 milioane de lei efectuate la Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău, care au rămas raportate drept investiții în curs de execuție, deși au fost recepționate încă în perioada 2024–2025.

Totodată, tehnică de calcul și alte bunuri în valoare de 54,3 milioane de lei, destinate școlilor din țară, au rămas în contabilitatea ministerului, chiar dacă acestea au fost deja transmise fizic instituțiilor de învățământ. Potrivit auditorilor, procedurile de transmitere au fost întârziate.

Raportul scoate în evidență și o problemă „istorică” legată de clădirile utilizate fără acte de dare în exploatare. Este vorba despre construcțiile folosite de CRCT „Artico” și Liceul Republican „Aristotel”, cu o valoare totală de 184,1 milioane de lei.

În cazul liceului „Aristotel”, peste 300 de elevi învață într-un bloc cu trei etaje, iar aproximativ 150 de copii din raioane sunt cazați într-un cămin cu cinci etaje, deși clădirile nu au fost recepționate oficial. Lucrările, estimate la 77,7 milioane de lei, au rămas nefinalizate din cauza unor litigii privind achitarea lucrărilor suplimentare.

Curtea de Conturi mai arată că trei complexe sportive și de odihnă pentru copii, aflate în gestiunea Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale, se degradează continuu. Bunurile au o valoare de 20,6 milioane de lei și nu sunt utilizate, iar instituția nu dispune de resurse pentru reabilitare.

Auditul relevă și discrepanțe mari la acordarea sporurilor salariale. La CRCT „Artico”, 106 angajați au primit sporuri fixe de doar 50 sau 100 de lei, în timp ce aproximativ 25 de angajați au beneficiat de sporuri lunare între 650 și 8 900 de lei. Pentru aceste plăți au fost cheltuite peste 945 de mii de lei.

În plus, 14 angajați ai instituției au primit în 2025 plăți compensatorii lunare între 1 623 și 17 588 de lei, suma totală ajungând la aproape 800 de mii de lei. Auditorii susțin că premiile acordate anterior au fost oferite netransparent și fără documente justificative complete.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.