Moldova a depășit România la un indicator-cheie al sectorului bancar

Creditarea în Republica Moldova a crescut cu aproximativ 20% în 2025, una dintre cele mai rapide evoluții din ultimii ani, ceea ce a determinat Banca Națională a Moldovei să activeze măsuri macroprudențiale pentru a preveni riscurile la adresa stabilității financiare. Declarația a fost făcută de guvernatoarea BNM, Anca Dragu, în cadrul ZF Bankers Summit 2026.

Potrivit acesteia, creditele acordate sectorului privat au ajuns să reprezinte aproape 30% din Produsul Intern Brut, în creștere de la aproximativ 23% anterior.

„În Republica Moldova avem în 2025 o creștere spectaculoasă a creditării, de aproximativ 20%, însă acest lucru ne-a obligat să activăm și amortizoarele macroprudențiale pentru a menține stabilitatea financiară”, a declarat Anca Dragu.

Șefa BNM a subliniat că sectorul bancar moldovenesc a depășit ușor România după ponderea activelor bancare în PIB. Astfel, activele bancare din Republica Moldova reprezintă circa 53% din PIB, comparativ cu aproximativ 51% în România. Cu toate acestea, ambele state rămân mult sub media Uniunii Europene, unde activele bancare reprezintă în medie 165% din PIB.

Anca Dragu a amintit că sistemul bancar moldovenesc a fost puternic afectat de criza bancară din 2014, însă în ultimii ani a trecut printr-un amplu proces de reformare și aliniere la legislația europeană.

Guvernatoarea BNM a evidențiat și progresele în digitalizare, afirmând că aproximativ 70% dintre serviciile publice destinate companiilor sunt disponibile online, iar sistemul de plăți instant a cunoscut o dezvoltare rapidă.

„În acest moment, aproximativ 60% dintre deținătorii de conturi bancare folosesc plățile instant. Astăzi avem plăți instant pentru persoane fizice, companii și instituții publice, inclusiv pentru plata taxelor și impozitelor către stat”, a precizat aceasta.

Referindu-se la evoluția inflației, Anca Dragu a declarat că Republica Moldova a reușit să reducă inflația de la nivelul record de 34,6% atins în octombrie 2022 până în apropierea țintei de 5%, însă noul val de scumpiri la petrol, generat de conflictul din Iran, a determinat o nouă accelerare a inflației la 6,7% și a impus majorarea ratei de politică monetară.

Potrivit guvernatoarei, accesul companiilor la finanțare rămâne una dintre principalele provocări ale economiei moldovenești, iar autoritățile lucrează împreună cu sectorul bancar și instituțiile financiare internaționale pentru a crește gradul de bancabilitate al întreprinderilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.