Moldova a depășit România la un indicator-cheie al sectorului bancar

Creditarea în Republica Moldova a crescut cu aproximativ 20% în 2025, una dintre cele mai rapide evoluții din ultimii ani, ceea ce a determinat Banca Națională a Moldovei să activeze măsuri macroprudențiale pentru a preveni riscurile la adresa stabilității financiare. Declarația a fost făcută de guvernatoarea BNM, Anca Dragu, în cadrul ZF Bankers Summit 2026.

Potrivit acesteia, creditele acordate sectorului privat au ajuns să reprezinte aproape 30% din Produsul Intern Brut, în creștere de la aproximativ 23% anterior.

„În Republica Moldova avem în 2025 o creștere spectaculoasă a creditării, de aproximativ 20%, însă acest lucru ne-a obligat să activăm și amortizoarele macroprudențiale pentru a menține stabilitatea financiară”, a declarat Anca Dragu.

Șefa BNM a subliniat că sectorul bancar moldovenesc a depășit ușor România după ponderea activelor bancare în PIB. Astfel, activele bancare din Republica Moldova reprezintă circa 53% din PIB, comparativ cu aproximativ 51% în România. Cu toate acestea, ambele state rămân mult sub media Uniunii Europene, unde activele bancare reprezintă în medie 165% din PIB.

Anca Dragu a amintit că sistemul bancar moldovenesc a fost puternic afectat de criza bancară din 2014, însă în ultimii ani a trecut printr-un amplu proces de reformare și aliniere la legislația europeană.

Guvernatoarea BNM a evidențiat și progresele în digitalizare, afirmând că aproximativ 70% dintre serviciile publice destinate companiilor sunt disponibile online, iar sistemul de plăți instant a cunoscut o dezvoltare rapidă.

„În acest moment, aproximativ 60% dintre deținătorii de conturi bancare folosesc plățile instant. Astăzi avem plăți instant pentru persoane fizice, companii și instituții publice, inclusiv pentru plata taxelor și impozitelor către stat”, a precizat aceasta.

Referindu-se la evoluția inflației, Anca Dragu a declarat că Republica Moldova a reușit să reducă inflația de la nivelul record de 34,6% atins în octombrie 2022 până în apropierea țintei de 5%, însă noul val de scumpiri la petrol, generat de conflictul din Iran, a determinat o nouă accelerare a inflației la 6,7% și a impus majorarea ratei de politică monetară.

Potrivit guvernatoarei, accesul companiilor la finanțare rămâne una dintre principalele provocări ale economiei moldovenești, iar autoritățile lucrează împreună cu sectorul bancar și instituțiile financiare internaționale pentru a crește gradul de bancabilitate al întreprinderilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.