Moldova, sub asediul escrocheriilor online! Parlamentul pregătește măsuri de urgență

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, susține că fraudele online au luat amploare atât în Republica Moldova, cât și la nivel internațional, iar Parlamentul intenționează să vină cu solicitări concrete către instituțiile responsabile pentru reducerea riscurilor asociate acestui fenomen.

Potrivit deputatului, în urma unor eventuale audieri parlamentare sau a activității unei comisii specializate, Legislativul va formula recomandări și solicitări de acțiune către instituțiile statului.

„Este clar că fenomenul a luat amploare și este un fenomen care a luat amploare la nivel global. Fraudele online au devenit cea mai mare problemă de infracționalitate la nivel global, depășind inclusiv traficul de droguri”, a declarat Marian.

Șeful Comisiei economie a subliniat că fenomenul este unul complex și că autoritățile nu vor putea elimina complet riscurile, însă pot adopta măsuri pentru a le reduce. În același timp, el a atras atenția asupra necesității de a păstra un echilibru între controlul parlamentar și activitatea instituțiilor de aplicare a legii.

„Trebuie să avem o balanță între a chema instituțiile la Parlament pentru raportări și a le permite să își facă treaba. Nu putem ține organele de drept luni întregi în audieri, în loc să lucreze la combaterea fenomenului”, a explicat deputatul.

Printre măsurile analizate se numără o mai bună coordonare între organele de drept, operatorii de telecomunicații și sistemul bancar. De asemenea, autoritățile vor evalua eficiența măsurilor de blocare a comunicațiilor din penitenciare, după ce au existat semnale că unele scheme de escrocherie ar fi fost organizate din instituțiile de detenție.

Radu Marian a menționat că o mare parte dintre apelurile frauduloase provin însă din afara țării, motiv pentru care trebuie identificate și implementate tehnologii care să permită blocarea unui număr mai mare de apeluri internaționale suspecte.

Totodată, deputatul consideră că educația financiară rămâne una dintre cele mai importante arme împotriva escrocheriilor. El a amintit că cetățenii primesc constant avertizări prin SMS-uri, aplicații bancare și mesaje din partea operatorilor de telecomunicații, însă vigilența utilizatorilor este esențială pentru prevenirea fraudelor.

„Cetățeanul trebuie să cunoască foarte bine aceste riscuri și să fie extrem de vigilent”, a concluzionat președintele Comisiei economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#escrocherii #bani #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.