Internet rapid din start: dezvoltatorii vor fi obligați să pregătească blocurile pentru fibră optică

Cei care își vor cumpăra apartamente în blocuri noi vor avea acces mai rapid la internet de mare viteză, fără lucrări suplimentare și fără cabluri instalate ulterior prin scări sau apartamente. Parlamentul a votat în lectura a doua o lege care obligă toate clădirile noi sau renovate să fie dotate cu infrastructură pentru fibră optică și cu puncte speciale de acces pentru rețelele de comunicații electronice.

Practic, dezvoltatorii imobiliari vor trebui să pregătească blocurile încă din faza construcției pentru conectarea la internet de mare viteză. Autoritățile susțin că această măsură va elimina cheltuielile și dificultățile care apar de obicei atunci când rețelele sunt instalate după darea în exploatare a clădirilor.

Documentul mai prevede că furnizorii de comunicații vor putea obține mai ușor acces la infrastructura fizică existentă, cum ar fi stâlpii, conductele, canalizațiile sau turnurile tehnice, inclusiv cele aflate în administrarea altor operatori sau instituții. În acest fel, costurile pentru extinderea rețelelor vor fi reduse considerabil.

Autoritățile promit și reducerea birocrației. Instituțiile publice și administrațiile locale vor avea la dispoziție cel mult patru luni pentru emiterea autorizațiilor necesare lucrărilor. Dacă termenul expiră fără un răspuns oficial, autorizația va fi considerată aprobată automat.

În plus, toate solicitările și informațiile privind infrastructura vor putea fi gestionate online, prin intermediul unui ghișeu unic electronic. Acesta va conține date despre rețelele existente, lucrările planificate și punctele de contact pentru operatori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#blocuri noi #fibră optică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.