20 de milioane de dolari investiți în ferme, dar Moldova continuă să bea lapte din import

Republica Moldova investește zeci de milioane de dolari în dezvoltarea fermelor zootehnice și modernizarea industriei laptelui, însă rămâne în continuare dependentă de importurile de lapte și produse lactate, arată datele oficiale privind comerțul exterior.

Prin proiectul AGGRI, finanțat de Banca Mondială și implementat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, AIPA și UCIMPA, 13 ferme din diferite regiuni ale țării au beneficiat de finanțare începând cu anul 2023. Alte 37 de dosare se află în proces de evaluare.

În cadrul proiectului au fost aduse în țară peste 1.400 de bovine de lapte din rasele Holstein și Simmental, precum și 512 oi de lapte. Totodată, fermele au fost dotate cu săli moderne de muls, tancuri de răcire, analizoare de lapte și primele sisteme robotizate de muls din Republica Moldova. Valoarea investițiilor depășește 20 de milioane de dolari.

Cu toate acestea, producția locală nu reușește încă să acopere necesarul pieței interne.

Potrivit datelor Serviciului Vamal, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, Republica Moldova a importat lapte și produse lactate în valoare de 23,4 milioane de dolari. Volumul total al importurilor a ajuns la 26.717 tone.

Cea mai mare parte a laptelui importat provine din Ucraina. Vecinii de peste hotar au livrat 16.786 de tone de lapte, în valoare de 12,14 milioane de dolari, ceea ce reprezintă peste 66% din totalul importurilor de lapte neconcentrat.

Pe următoarele poziții se află România, cu 4.752 de tone importate și o cotă de aproape 19%, Polonia cu 2.273 de tone și Belarus cu aproape 1.500 de tone.

Dependența de importuri este și mai pronunțată în cazul smântânii cu conținut ridicat de grăsime. Ucraina asigură peste 80% din importurile Republicii Moldova pentru această categorie de produse.

Datele arată că Moldova importă masiv și produse lactate procesate. În cazul laptelui și smântânii cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, importurile au însumat peste 26.700 de tone, în valoare de 15,1 milioane de dolari, principalele surse fiind Ucraina, România și Polonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lapte #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană HiSky, controlat de pilotul moldovean Iulian Scorpan, a transportat 85.784 de pasageri pe ruta directă București–New York, între iunie 2024 și iulie 2026. Operatorul aerian a readus România pe harta zborurilor transatlantice regulate după o pauză de peste două decenii. În spatele acestei realizări se ascunde însă o provocare comercială majoră: gradul mediu de ocupare a aeronavelor a fost de numai 52,2%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre locurile disponibile au rămas neocupate.

Potrivit datelor prezentate, HiSky a operat în perioada analizată 600 de zboruri între București și aeroportul John F. Kennedy din New York, echivalentul a 300 de curse dus-întors. În medie, fiecare zbor a transportat aproximativ 143 de pasageri, deși aeronava Airbus A330-200 utilizată pe această rută dispune de 274 de locuri.

Calculele arată că, din cele 164.400 de locuri oferite în total, aproximativ 78.600 au rămas neocupate. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de locuri puse la vânzare, compania a reușit să ocupe, în medie, doar 52.

Rezultatele evidențiază dificultatea operării unei rute transatlantice directe, unde costurile cu combustibilul, personalul, întreținerea aeronavelor și serviciile aeroportuare sunt mai mari decât în cazul zborurilor europene de scurtă și medie distanță.

Cu toate acestea, HiSky a reușit să mențină legătura directă dintre București și New York timp de peste doi ani și oferă pasagerilor posibilitatea de a călători între România și Statele Unite fără escală.

Un element important al activității pe această rută îl reprezintă și transportul de mărfuri. În perioada analizată, compania a transportat 1.065 de tone de cargo, echivalentul unei medii de aproximativ 1,78 tone pentru fiecare zbor.

Transportul de marfă poate contribui la veniturile unei curse lung-curier și poate compensa parțial gradul mai redus de ocupare a locurilor pentru pasageri. Totuși, fără informații despre veniturile obținute din bilete, tarifele medii, costurile operaționale și încasările din cargo, nu se poate stabili dacă ruta București–New York este profitabilă sau funcționează în pierdere.

Datele, obținute de publicația de specialitate BoardingPass de la autoritățile americane, arată că în 2024, anul lansării rutei, HiSky a transportat 25.581 de pasageri. În 2025, numărul acestora a crescut la 46.273, iar în primele șapte luni ale anului 2026 au fost înregistrați 13.930 de călători.

Traficul mai redus din 2026 trebuie analizat și în contextul programului de operare. În luna mai, compania nu a efectuat zboruri spre New York, deoarece aeronava Airbus A330 se afla la Budapesta pentru lucrări de mentenanță planificată.

HiSky intenționase să își extindă rețeaua transatlantică prin inaugurarea unei rute directe București–Chicago, însă lansarea acesteia a fost amânată pe fondul costurilor ridicate ale combustibilului, generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Legătura cu New York a fost inaugurată la 7 iunie 2024, marcând reluarea zborurilor transatlantice regulate din România după o întrerupere de peste 20 de ani. Ultimele asemenea curse ale companiei naționale TAROM fuseseră operate în 2003.

Ruta are importanță și pentru pasagerii din Republica Moldova. HiSky a introdus posibilitatea călătoriilor Chișinău–New York cu escală la București, prin conexiuni adaptate programului transatlantic.

Pentru sezonul de iarnă 2026–2027, compania a programat două zboruri săptămânale între București și New York. Operarea urmează să fie întreruptă temporar în prima parte a lunii noiembrie, cu reluarea curselor din 23 noiembrie.