Moldova plătește scump lumina: Ucraina are curent aproape de două ori mai ieftin. Unde suntem în topul mondial

Republica Moldova se află pe locul 60 din 145 în clasamentul mondial al celor mai mari prețuri la energia electrică pentru populație, cu un tarif mediu de 0,177 dolari pentru un kWh în perioada 2023–2026. Clasamentul a fost realizat de platforma GlobalPetrolPrices.com și publicat de Visual Capitalist.

Moldova este la același nivel cu Islanda și peste țări precum Bulgaria, unde energia costă în medie 0,154 dolari/kWh, sau Norvegia și Brazilia, cu aproximativ 0,162 dolari/kWh.

În regiune, România ocupă locul 43 în lume, cu un tarif mediu de 0,212 dolari pentru un kWh, ceea ce înseamnă că românii plătesc mai mult pentru electricitate decât moldovenii. Ucraina are însă unul dintre cele mai mici prețuri din Europa, de aproximativ 0,08 dolari/kWh, situându-se mult mai jos în clasament.

Lider mondial la cele mai mari facturi pentru energie electrică este Bermuda, unde populația plătește în medie 0,466 dolari pentru un kWh. Irlanda se află pe locul doi cu 0,447 dolari, urmată de Italia cu 0,415 dolari și Germania cu 0,406 dolari/kWh.

Experții explică faptul că în Europa prețurile mari sunt influențate de taxele ridicate, investițiile în energia verde și costurile mari pentru întreținerea rețelelor electrice. În multe cazuri, factura finală include și taxe ecologice sau contribuții pentru tranziția energetică.

La polul opus se află Iranul, țara cu cea mai ieftină energie electrică din lume. Acolo, un kWh costă doar 0,003 dolari. Printre statele cu cele mai mici tarife se numără și Etiopia, Kârgâzstan, Irak, Angola și Egipt, unde energia este puternic subvenționată sau produsă din resurse proprii abundente.

Diferența dintre extreme este uriașă: un locuitor din Bermuda plătește pentru electricitate de peste 155 de ori mai mult decât un cetățean din Iran.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clasament la energie #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina