Banca Japoniei a majorat dobânda la cel mai înalt nivel din ultimii 31 de ani și anunță noi scumpiri ale creditelor

16 Iun. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Japoniei (BOJ) a majorat marți rata dobânzii de politică monetară la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani, și a semnalat că este pregătită să continue înăsprirea politicii monetare pe fondul presiunilor inflaționiste generate de scumpirea energiei după conflictul dintre Iran și Israel, notează REUTERS.

Decizia marchează prima majorare a dobânzii din decembrie și aliniază Japonia tendinței globale de combatere a inflației prin politici monetare mai restrictive, adoptate deja de mai multe bănci centrale importante.

BOJ a explicat că există riscul ca inflația de bază să depășească ținta oficială de 2%, în condițiile în care companiile transferă tot mai rapid costurile către consumatori și continuă să majoreze salariile.

„Pe măsură ce inflația de bază se apropie de 2%, trebuie să fim atenți la riscurile de creștere a prețurilor. Vom conduce politica monetară astfel încât să nu rămânem în urmă”, a declarat viceguvernatorul Shinichi Uchida, care a susținut conferința de presă în locul guvernatorului Kazuo Ueda, absent din motive medicale.

Hotărârea a fost adoptată cu șapte voturi pentru și unul împotrivă. Dobânda cheie a fost majorată de la 0,75% la 1%, nivel nemaivăzut din 1995.

Potrivit băncii centrale, așteptările inflaționiste pe termen mediu și lung continuă să crească, ceea ce amplifică riscul ca inflația să depășească obiectivul stabilit de autorități.

Analiștii consideră că mesajul transmis de BOJ este unul neobișnuit de ferm. Fostul oficial al băncii centrale, Nobuyasu Atago, a declarat că instituția recunoaște deschis riscul de a reacționa prea târziu la accelerarea inflației, ceea ce ar putea duce la o nouă majorare a dobânzii mai devreme decât anticipează în prezent piețele financiare.

În pofida deciziei, indicele bursier Nikkei a urcat la un nou nivel record, investitorii apreciind că banca centrală nu se grăbește să adopte imediat o nouă majorare. Totodată, yenul japonez a rămas relativ stabil, în jurul nivelului de 160 yeni pentru un dolar american.

Pe lângă creșterea dobânzii, BOJ a decis să încetinească reducerea programului de achiziții de obligațiuni și va continua să cumpere lunar titluri de stat în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de yeni, echivalentul a circa 12,5 miliarde de dolari.

Conflictul din Orientul Mijlociu a complicat politica monetară a Japoniei, o țară dependentă de importurile de energie. Deși acordul de pace dintre Statele Unite și Iran a redus temerile privind o nouă explozie a prețurilor la nivel mondial, inflația la nivelul producătorilor din Japonia a accelerat la 6,3% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Banca Japoniei consideră că riscurile economice generate de conflict s-au diminuat datorită diversificării surselor de energie, însă avertizează că majorarea costurilor petrolului continuă să se transmită rapid în economie și ar putea provoca noi scumpiri pentru consumatori.

Analiștii estimează că următoarea majorare a dobânzii ar putea avea loc chiar în luna octombrie, dacă inflația va continua să accelereze. În orice scenariu, piețele se așteaptă ca BOJ să opereze încă o creștere a dobânzii până la sfârșitul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.