Scandalul MoldATSA zguduie puterea! Maia Sandu promite epurări și controale totale

01 Iul. 2026, 09:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2026, 09:46 // Actual //  Ursu Victor

Președinta Maia Sandu a reacționat în urma scandalului de la MoldATSA și a afirmat că încrederea cetățenilor în instituțiile statului a fost afectată și promis o reformă amplă a modului în care sunt administrate întreprinderile de stat și numiți conducătorii acestora.

Șefa statului a declarat că tratamentul preferențial, beneficiile nemeritate și risipa banului public sunt incompatibile cu valorile pe care le promovează și cu obiectivul de construire a unor instituții europene.

„Știu că toate lucrurile pe care le-am reușit până acum s-au datorat încrederii oamenilor. Și știu că, în aceste zile, această încredere a avut de suferit mult. Ceea ce s-a întâmplat la MoldATSA, dar și alte abateri de la bunul-simț, sunt incompatibile cu valorile mele”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a recunoscut că nu a cunoscut despre presupusele abuzuri, însă a subliniat că acest lucru nu reprezintă o scuză și demonstrează existența unor probleme sistemice care trebuie corectate de urgență.

În acest context, Maia Sandu a anunțat o serie de măsuri menite să prevină repetarea unor astfel de situații. Printre acestea se numără modificarea procedurii de numire în funcțiile-cheie, astfel încât avizele SIS și CNA să devină obligatorii, verificarea experienței profesionale și solicitarea recomandărilor de la foștii angajatori.

Șefa statului a cerut, totodată, reformarea modului de administrare a întreprinderilor de stat. Ea propune revizuirea tuturor consiliilor de administrare, reducerea numărului de membri și interzicerea participării unei persoane în mai multe consilii simultan. De asemenea, remunerațiile membrilor consiliilor vor trebui reglementate, iar indicatorii de performanță ai întreprinderilor de stat vor fi publicați semestrial.

Printre alte măsuri anunțate se numără publicarea anuală a rapoartelor financiare, a rapoartelor de audit extern, a remunerației conducerii și a achizițiilor publice, precum și listarea la bursă a unor pachete minoritare din întreprinderile de stat care îndeplinesc condițiile necesare. Totodată, Agenția Proprietății Publice ar urma să fie divizată în două entități, una responsabilă de dezvoltarea companiilor cu potențial comercial și alta de administrarea activelor pasive.

Pe termen scurt, Maia Sandu a solicitat verificarea tuturor întreprinderilor de stat, cu accent pe salarizare și achizițiile publice, pentru a identifica eventualele abuzuri.

Referindu-se la ancheta privind MoldATSA, președinta a menționat că raportul CNA indică posibile conflicte de interese, utilizarea frauduloasă a banilor publici, favorizarea unor agenți economici, angajări fără concurs și acordarea unor premii și sporuri salariale nejustificate.

În acest context, ea a lansat un apel public către CNA, Serviciul Fiscal de Stat și celelalte instituții competente să investigheze riguros toate suspiciunile.

„Nimic nu poate fi paravan pentru justificarea abuzurilor și orice sumă obținută nemeritat sau prin abuz trebuie să fie întoarsă statului. Toți cei care au greșit trebuie să răspundă”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a anunțat și evaluarea tuturor contractelor de consultanță finanțate din asistență externă, pentru a verifica dacă acestea răspund necesităților instituțiilor și dacă livrează rezultate concrete.

În final, Maia Sandu a transmis un mesaj către membrii PAS, cerându-le să rămână fideli valorilor europene și principiilor de integritate.

„Vom face o curățenie generală. Vor fi pedepsiți toți cei care au încălcat legea. Trebuie să reparăm toate breșele și să restabilim încrederea oamenilor în angajamentul nostru de a construi un stat corect și o țară liberă și europeană”, a conchis președinta.

29 Sept. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 16:31 // Actual //  Ursu Victor

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.