Copyright: Deciziile Nataliei Mogol, Vicedirector al AGEPI, au costat autorii peste 7 milioane de lei

06 Iul. 2026, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Iul. 2026, 11:33 // Actual //  Ursu Victor

Leon Știrbu, Președintele Asociației Naționale „COPYRIGHT”, a emis o declarație publică, în care se adresează autorilor, interpreților, producătorilor, titularilor de drepturi, membrilor organizațiilor de gestiune colectivă, reprezentanților mass-media, Președinției, Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova:

”Informez despre o situație extrem de gravă care afectează întregul sistem de gestiune colectivă a dreptului de autor și a drepturilor conexe din Republica Moldova.
Din 06 martie 2026 colectarea remunerațiilor de autor este blocată, deoarece până în prezent, de către AGEPI nu este desemnat noul colector al acestor remunerații.

Consecințele acestei situații sunt devastatoare pentru toți titularii de drepturi, creând un prejudiciu practic imposibil de recuperat, care se ridică la peste 7 milioane de lei, suma care urma să fie colectată și achitată în baza contractelor încheiate. În aceste circumstanțe, remunerațiile de autor aferente primei jumătăți a anului, care sunt distribuite în mod obișnuit în luna iulie, nu vor avea loc.

În ultimele patru luni, întreaga piață utilizează muzică fără licențele necesare, iar prin inacțiunea AGEPI s-a ajuns la legalizarea pirateriei la nivel național.

Acest blocaj nu a apărut întâmplător.

Toată situația este datorată acțiunilor fostului director interimar al AGEPI, Natalia Mogol, la moment director adjunct. Dna Mogol promovează în mod abuziv următoarele interese:

ale OGC-urilor din Federația Rusă,
a persoanei cu trecut criminal condamnată pentru acte de corupție, implicată în furtul milioanelor de lei de la autori,
ale persoanelor implicate în prejudicierea cu milioane de lei a titularilor de drepturi, fapt confirmat prin Act de control special al AGEPI. Este vorba despre fosta conducere a structurii comune de colectare, concubinii Roșca Valeriu și Belei Olga.
După revocarea din funcție și încetarea relațiilor de muncă cu respectivele persoane, aceștia fondează alte 2 asociații, unde funcția de director este deținută de Belei O. iar Roșca V. este jurist.* Avizarea acestor noi asociații în calitate de organizații de gestiune colectivă, efectuată de către Mogol N., a avut loc cu încălcarea gravă a legislației în vigoare.

Scopul urmărit de organizațiile de gestiune colectivă din Federația Rusă, și anume, crearea haosului în sistemul național de gestiune colectivă și destabilizarea domeniului, care nu a putut fi obținut în ultimii cinci ani, a fost realizat de Mogol N., în doar patru luni.

Pe parcursul ultimului an, atât asociațiile căpușă ale OGC-urilor rusești, cât și Roșca V. și Belei O. au înaintat către diverse organe de drept multiple sesizări și plângeri false în privința asociațiilor naționale, însă controalele inițiate nu au stabilit careva încălcări. Cu toate acestea, în temeiul ultimei plângeri depusă de Belei O., AGEPI a inițiat un control special pe care îl considerăm lipsit de temei legal și care va fi contestat în instanța de judecată.

Un alt subiect important este actuala Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, adoptată în anul 2022. Asociațiile au depus eforturi pentru a preveni adoptarea acestei legi, iar după intrarea ei în vigoare continuă să solicite modificarea ei, deoarece respectiva lege a prejudiciat autorii și alți titulari de drepturi cu zeci de milioane de lei în ultimii trei ani.

După mai multe acțiuni, conferințe, seminare internaționale cu participarea experților europeni, a fost obținută expertiza legii întocmită în cadrul proiectului desfășurat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală. Această expertiză confirmă că legea este profund defectuoasă în materia gestiunii colective (cu expertiza și concluziile corespunzătoare puteți lua act pe pagina web oficială a asociației).

De asemenea, expertiza indică articolele ce urmează a fi modificate pentru a corespunde standardelor europene.

Totodată, AN COPYRIGHT a informat AGEPI că, în lipsa modificării Legii actuale în conformitate cu recomandările expertizei și în absența unor soluții provizorii care să deblocheze sistemul, va analiza oportunitatea continuării activității în domeniul gestiunii colective.

În timpul cel mai apropiat AN COPYRIGHT va organiza o conferință de presă în cadrul căreia vor fi prezentate informații suplimentare privind situația descrisă. Ulterior, va fi convocată Adunarea Delegaților și Adunarea Generală a membrilor AN COPYRIGHT pentru a decide măsurile ce urmează a fi întreprinse.”

UPDATE 

Natalia Mogol a venit cu o reacție la acuzațiile COPYRIGHT:

„Afirmațiile potrivit cărora Mogol Natalia, Directoare adjunctă, AGEPI (care a exercitat interimatul funcției de Director al AGEPI în perioada 26.01.2026-13.05.2026) ar fi promovat în mod abuziv interesele unor organizații sau persoane, ar fi acționat ilegal, ar fi determinat lipsirea autorilor de remunerațiile cuvenite, ar fi cauzat blocarea sistemului de gestiune colectivă sau ar fi contribuit la «legalizarea pirateriei» sunt false și fără substrat factologic. Acțiunile întreprinse de Mogol Natalia în exercitarea atribuțiilor de serviciu au fost realizate în limitele competențelor legale și cu respectarea cadrului normativ aplicabil.”

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.