Reguli noi pentru importul de gaze: Companiile vor putea ceda capacitatea de transport altor furnizori

06 Iul. 2026, 11:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iul. 2026, 11:31 // Actual //  bani.md

Companiile care importă gaze naturale vor putea rezerva mai simplu capacitatea de transport la frontiere și o vor putea pune la dispoziția altor furnizori, fără ca aceștia să fie obligați să obțină licențe sau autorizații în statele vecine. Măsura face parte dintr-un proiect de modificare a Codului rețelelor de gaze naturale, lansat în consultări publice, care pregătește Republica Moldova pentru aplicarea regulilor europene privind capacitățile agregate, obligatorii începând cu 5 august 2026.

Principala noutate este introducerea capacității agregate, care va permite rezervarea, printr-o singură procedură, a capacității de transport atât la ieșirea din țara vecină, cât și la intrarea în Republica Moldova. Astfel, vor fi eliminate situațiile în care o rezervare era acceptată de operatorul de transport dintr-un stat, dar respinsă de operatorul din celălalt.

Totodată, proiectul introduce un mecanism nou prin care titularul unei capacități rezervate va putea transfera unui alt furnizor dreptul de utilizare operațională a acesteia, respectiv dreptul de a transmite nominalizările și renominalizările. Obligația de plată pentru capacitatea rezervată va rămâne însă la compania care a făcut rezervarea inițială.

Potrivit ANRE, modificările urmăresc să elimine barierele de acces pentru companiile care activează doar într-o singură jurisdicție. În prezent, aplicarea strictă a regulilor europene ar obliga furnizorii să îndeplinească simultan condițiile din Republica Moldova și din statul vecin, inclusiv să dețină licențe, contracte și garanții financiare în ambele sisteme. Fără noul mecanism, unele companii ar putea fi nevoite să suporte costuri de conformare de cel puțin un milion de euro, sub forma unei garanții financiare, iar în anumite cazuri chiar să deschidă un sediu secundar în România.

Miza este una importantă pentru piața locală. În 2025, 81,1% din gazele importate de Republica Moldova au intrat prin punctul de interconectare Ungheni, principalul punct de acces în sistemul național. În același timp, doar 14,75% din capacitatea rezervată la acest punct a fost utilizată de companii active simultan în ambele jurisdicții. Potrivit calculelor ANRE, fără modificările propuse, aproximativ 85% din capacitatea disponibilă la principalul punct de interconectare al țării ar putea deveni dificil de accesat pentru numeroși furnizori.

Analiza ANRE mai arată că piața gazelor naturale din Republica Moldova rămâne puternic concentrată. Deși există 31 de titulari de licență pentru furnizarea și comercializarea gazelor naturale, doar aproximativ 10 companii desfășoară efectiv activități de import. În plus, numărul furnizorilor activi pe piața cu amănuntul a scăzut într-un singur an, de la 15 la 13, iar indicele de concentrare a pieței (HHI) a ajuns la 8 093 de puncte, nivel pe care ANRE îl califică drept „extrem de ridicat”.

Datele din nota informativă arată că Energocom continuă să domine importurile de gaze naturale, cu o cotă de 87,54% în 2025. La mare distanță se află Transautogaz (3,95%), Natural Gaz D.C. (3,04%), Navitas Energy (1,86%), ERU Aurora (1%), National Power Corp (0,95%), SD Energy Engineering Group (0,94%), Met Furnizare (0,30%), NPGEM (0,22%) și Gas & Power Trading (0,20%). ANRE avertizează că, fără modificările propuse, accesul mai dificil la capacitățile transfrontaliere ar putea accentua și mai mult concentrarea pieței și ar reduce concurența dintre furnizori.

Autoritatea susține că noile reguli vor facilita accesul furnizorilor mici și mijlocii la infrastructura de transport, vor contribui la integrarea Republicii Moldova în piața europeană a gazelor naturale și la valorificarea mai eficientă a interconectărilor cu statele vecine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.