Venituri-surpriză pentru un secretar de stat! A încasat mai mulți bani din indemnizații și daruri decât din salariu

În 2025, familia secretarului de stat de la Ministerul Infrastructurii, Mircea Păscăluță a încasat mai mulți bani din indemnizațiile achitate de CNAS și din darurile primite la nuntă și cumătrie decât din salariul obținut de oficial din funcția publică. Potrivit declarației de avere, familia a beneficiat de peste 739 mii de lei din prestații sociale și de 46,7 mii de euro din donații primite la evenimentele de familie.

Potrivit documentului, Păscăluță a încasat un salariu și diurne în sumă de 549,3 mii de lei în calitate de secretar de stat. Pe lângă acestea, el a primit indemnizații pentru activitatea în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat: 119 mii de lei de la Aeroportul Internațional Chișinău, 100,5 mii de lei de la MoldATSA și 29,2 mii de lei de la Moldelectrica.

Familia secretarului de stat a beneficiat și de mai multe plăți din partea CNAS. Mircea Păscăluță a declarat o indemnizație paternală de 31,7 mii de lei, în timp ce soția sa a încasat 277,3 mii de lei indemnizație de maternitate, 400,3 mii de lei indemnizație lunară pentru creșterea copilului, precum și alte plăți sociale, inclusiv indemnizația unică la nașterea copilului și sprijin financiar. În total, indemnizațiile și prestațiile sociale declarate depășesc 739.000 de lei.

Tot în declarația de avere figurează și venituri din donații primite în cadrul unor evenimente de familie. Astfel, familia a declarat 32,4 mii de euro primiți la nuntă și încă 14,3 mii de euro în urma unei cumetrii, ceea ce înseamnă un total de 46,7 mi de euro.

Declarația mai arată că Mircea Păscăluță deține un apartament cu suprafața de 79,9 metri pătrați, achiziționat în 2023 pentru aproximativ 2,43 milioane de lei, un automobil Mercedes C300 fabricat în 2016 și utilizează, prin leasing, un Skoda Superb fabricat în 2018.

declaration_20260706_122211 by banimdbanimd

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.