Venituri-surpriză pentru un secretar de stat! A încasat mai mulți bani din indemnizații și daruri decât din salariu

În 2025, familia secretarului de stat de la Ministerul Infrastructurii, Mircea Păscăluță a încasat mai mulți bani din indemnizațiile achitate de CNAS și din darurile primite la nuntă și cumătrie decât din salariul obținut de oficial din funcția publică. Potrivit declarației de avere, familia a beneficiat de peste 739 mii de lei din prestații sociale și de 46,7 mii de euro din donații primite la evenimentele de familie.

Potrivit documentului, Păscăluță a încasat un salariu și diurne în sumă de 549,3 mii de lei în calitate de secretar de stat. Pe lângă acestea, el a primit indemnizații pentru activitatea în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat: 119 mii de lei de la Aeroportul Internațional Chișinău, 100,5 mii de lei de la MoldATSA și 29,2 mii de lei de la Moldelectrica.

Familia secretarului de stat a beneficiat și de mai multe plăți din partea CNAS. Mircea Păscăluță a declarat o indemnizație paternală de 31,7 mii de lei, în timp ce soția sa a încasat 277,3 mii de lei indemnizație de maternitate, 400,3 mii de lei indemnizație lunară pentru creșterea copilului, precum și alte plăți sociale, inclusiv indemnizația unică la nașterea copilului și sprijin financiar. În total, indemnizațiile și prestațiile sociale declarate depășesc 739.000 de lei.

Tot în declarația de avere figurează și venituri din donații primite în cadrul unor evenimente de familie. Astfel, familia a declarat 32,4 mii de euro primiți la nuntă și încă 14,3 mii de euro în urma unei cumetrii, ceea ce înseamnă un total de 46,7 mi de euro.

Declarația mai arată că Mircea Păscăluță deține un apartament cu suprafața de 79,9 metri pătrați, achiziționat în 2023 pentru aproximativ 2,43 milioane de lei, un automobil Mercedes C300 fabricat în 2016 și utilizează, prin leasing, un Skoda Superb fabricat în 2018.

declaration_20260706_122211 by banimdbanimd

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primii kilometri de autostradă din Republica Moldova intră oficial în linie dreaptă. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) din România a emis ordinul de începere pentru tronsonul Iași–Ungheni al Autostrăzii Unirii (A8), iar din 24 august va fi inițiată etapa de proiectare.

Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Horațiu Cosma, care a subliniat că autoritățile vor să accelereze implementarea proiectului.

„Nu irosim nicio secundă pe Autostrada Unirii A8. La doar câteva zile după semnarea contractului, proiectul ultimilor kilometri ai Autostrăzii Unirii din România și ai primilor kilometri de autostradă din Republica Moldova intră oficial în etapa de proiectare”, a declarat oficialul.

Horațiu Cosma afirmă că fiecare etapă parcursă apropie cele două state de inaugurarea primei conexiuni de acest tip peste Prut.

„După semnarea contractului, trecem imediat la fapte. Fiecare etapă parcursă ne apropie de momentul în care vom circula pe ultimii kilometri ai Autostrăzii Unirii din România și, pentru prima dată, pe o autostradă construită de România pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat secretarul de stat din țara vecină.

Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 a fost semnat pe 2 iulie cu asocierea de firme din Italia Itinera S.p.A., SAIPEM S.p.A. și ICM S.p.A. și vizează ultimii 15,5 kilometri ai Autostrăzii Unirii, până la Podul peste Prut de la Ungheni.

Proiectul include, în premieră, construcția a aproximativ cinci kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, care vor purta același indicativ A8. Tronsonul 4 este unul dintre cele trei segmente ale Autostrăzii Unirii care intră în etapa de proiectare, alături de tronsoanele 1 și 3, cele trei însumând aproximativ 60 de kilometri finanțați prin Programul SAFE.

Contractul are o durată totală de 46 de luni, dintre care 10 luni sunt destinate proiectării și 36 de luni execuției lucrărilor.

Printre priorități se numără realizarea segmentului de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca noua legătură rutieră dintre România și Republica Moldova să poată fi dată în exploatare cât mai rapid.

Pe traseu vor fi construite 14 poduri și pasaje, două tuneluri – unul dintre ele având o lungime de 1.760 de metri – și două noduri rutiere, inclusiv conexiuni cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași.

Potrivit CNIR, alegerea constructorului italian, cu experiență în proiecte internaționale de infrastructură rutieră și feroviară, oferă garanții privind capacitatea tehnică și financiară de a realiza unul dintre cele mai importante proiecte de conectivitate dintre România și Republica Moldova.

Finanțarea este asigurată prin Programul SAFE, prin care România beneficiază de peste 4,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea autostrăzilor A7 și A8.