Moldova îmbată Suedia! Vinul nostru a devenit vedeta exporturilor pe piața nordică

19 Nov. 2026, 10:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2026, 10:15 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Vinul moldovenesc a devenit principalul produs de export al Republicii Moldova pe piața suedeză, după o majorare a livrărilor în ultimii ani. În 2025, importurile suedeze de vin din Moldova au ajuns la 11 milioane de coroane suedeze, față de numai 300 de mii de coroane în 2020, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 37 de ori, potrivit economisitului Iurie Rija.

De exemplu, în 2024, importurile de vin moldovenesc au crescut cu 451%, iar în 2025 au înregistrat o nouă majorare de 57%. În consecință, vinul reprezintă deja peste jumătate din valoarea tuturor mărfurilor pe care Suedia le importă din Republica Moldova.

Datele arată că schimburile comerciale dintre cele două țări rămân modeste. În 2025, importurile totale ale Suediei din Moldova au constituit aproximativ 20 de milioane de coroane suedeze, echivalentul a circa 1,8 milioane de euro. Această sumă reprezintă o pondere infimă în importurile totale suedeze, estimate la aproape două trilioane de coroane.

Cu toate acestea, structura exporturilor moldovenești s-a schimbat radical. Dacă în perioada 2021–2022 predominau textilele și îmbrăcămintea, în prezent produsele alimentare și băuturile reprezintă aproximativ 68% din livrările moldovenești, cu o valoare de 14 milioane de coroane suedeze.

În timp ce vinul a înregistrat a fost pe plus, exporturile de legume și fructe au evoluat în sens invers. Valoarea acestora a scăzut de la 6,7 milioane de coroane în 2023 la numai 1,9 milioane de coroane în 2025, ceea ce reprezintă un recul de aproape 72%.

În opinia lui Rija Suedia reprezintă o piață atractivă, dar dificilă pentru producătorii moldoveni. Deși este una dintre țările europene cu venituri ridicate și cu o cultură dezvoltată a consumului ecologic, piața produselor bio traversează o perioadă de stagnare.

Ponderea produselor ecologice în coșul de cumpărături al consumatorilor suedezi a coborât de la un maxim de 7,2% în 2016 la numai 3,7% în 2025. În același timp, vânzările ecologice din supermarketuri au scăzut cu 2%, în timp ce piața totală a crescut cu 8,5%, semn că o parte din cerere se orientează spre restaurante, cantine și alimentația publică.

Pe de altă parte, producția ecologică internă este în scădere. Numărul fermelor ecologice suedeze a ajuns la 3.669, iar suprafața cultivată ecologic s-a redus la 474.300 de hectare, cel mai mic nivel din 2010. Această evoluție poate crea oportunități pentru furnizorii străini, inclusiv pentru companiile din Republica Moldova.

Potrivit analizei, vinul moldovenesc are un avantaj important deoarece Suedia depinde aproape integral de importuri pentru această categorie de produse. Un rol esențial îl joacă și Systembolaget, monopolul de stat suedez pentru comercializarea cu amănuntul a băuturilor alcoolice, care include produsele ecologice în oferta sa și organizează proceduri de achiziție.

„Pe lângă vinuri, producătorii moldoveni ar putea valorifica cererea pentru ceaiuri, plante medicinale, uleiuri esențiale și ingrediente ecologice destinate industriei alimentare suedeze. Accesul pe această piață presupune însă respectarea unor standarde stricte de calitate, certificare, trasabilitate și ambalare. Consumatorii suedezi acordă o importanță deosebită originii produselor, ingredientelor naturale și raportului dintre preț și calitate”, susține economisitul Iurie Rija.

„Suedia ne oferă un exemplu valoros despre cum agricultura performantă poate merge mână în mână cu protejarea mediului și utilizarea responsabilă a resurselor naturale. Pentru Republica Moldova, această experiență reprezintă o oportunitate de a prelua bune practici, de a dezvolta agricultura ecologică și de a identifica noi piețe de export. Important este să transformăm cunoștințele acumulate în soluții concrete pentru fermierii moldoveni, astfel încât sustenabilitatea să devină nu doar o responsabilitate, ci și un avantaj economic”, a declarat Iurie Rija, în contextul vizitei de studiu or

19 Nov. 2026, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 09:47 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Moldovei ar urma să crească cu 1,7% în 2026 și cu 2,4% în 2027, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene. În primăvară, Bruxellesul estima un avans al PIB-ului de 2%, respectiv de 3,5%. Pentru 2028, Comisia anticipează o accelerare a creșterii economice la 3,3%, susținută în principal de consum și investiții. 

În prima jumătate a anului 2026, economia a crescut cu doar 0,6%, după un avans de 2,4% pe ansamblul anului trecut. Salariile reale și banii trimiși de moldovenii de peste hotare au susținut consumul, iar exporturile agricole au contribuit la creștere. Investițiile au slăbit însă, pe fondul prudenței companiilor și al întârzierilor în proiectele finanțate prin Mecanismul de reformă și creștere al UE.

Comisia estimează că inflația medie anuală va ajunge la 8,2% în 2026, în principal din cauza scumpirii energiei și transportului. Conflictul din Orientul Mijlociu a pus presiune pe piețele energetice, în timp ce recolta bună ar urma să tempereze scumpirea alimentelor. Pentru 2027, Bruxellesul estimează o inflație de 6,9%, iar pentru 2028, de 5,1%, în intervalul țintă al Băncii Naționale a Moldovei.

Economia ar urma să prindă ritm din a doua jumătate a lui 2027, când presiunea prețurilor la energie ar începe să se reducă. Reforma salarizării în sectorul public și majorarea pensiilor ar susține consumul, deși creșterea TVA și a accizelor prevăzută în reforma fiscală ar tempera acest efect. Comisia se așteaptă ca investițiile finanțate prin mecanismul european să se accelereze în 2028. O cerere internă mai puternică va stimula și importurile, astfel că exporturile nete vor continua să frâneze ritmul de creștere.

Pe partea de finanțe publice, Comisia estimează că deficitul administrației publice va urca de la 4,6% din PIB în 2026 la 5,2% în 2027, apoi va coborî ușor, la 5,1% în 2028. Salariile din sectorul public, investițiile și plata dobânzilor vor menține presiunea asupra bugetului. Datoria publică ar urma să crească de la 40,7% din PIB în 2026 la 43,8% în 2028.

Comisia avertizează că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și șocurile climatice pot înrăutăți aceste perspective.