Italia produce cât 25 de Moldove! Unde se află țara noastră în topul mondial al vinului

07 Iul. 2026, 11:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Iul. 2026, 11:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Italia și-a consolidat în 2025 poziția de cel mai mare producător de vin din lume, cu o producție estimată la 4,438 miliarde de litri, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), prezentate de AAWE Wine Economics.

Franța ocupă locul al doilea, cu 3,608 miliarde de litri, urmată de Spania, cu 2,868 miliarde de litri. Statele Unite completează primele patru poziții, cu o producție de 2 miliarde de litri.

Australia (1,134 miliarde de litri), Argentina (1,077 miliarde de litri), Africa de Sud (1,020 miliarde de litri), Chile (839 milioane de litri), Germania (755 milioane de litri) și Portugalia (596 milioane de litri) completează topul primilor zece producători mondiali.

Republica Moldova se clasează pe locul 19 în lume, cu o producție de 179 milioane de litri de vin în 2025. Deși este un producător modest comparativ cu marile puteri vitivinicole, Moldova depășește în clasament state precum Grecia, care a produs 162 milioane de litri, însă se află în urma Chinei (216 milioane de litri), Austriei (253 milioane de litri) și Georgiei (256 milioane de litri).

Potrivit datelor OIV, Italia produce de aproape 25 de ori mai mult vin decât Republica Moldova.

La nivel mondial, Italia deține aproximativ 20% din producția globală de vin, urmată de Franța cu 16%, Spania cu 13% și Statele Unite cu 9%. Australia, Argentina și Africa de Sud contribuie fiecare cu aproximativ 5%, Chile cu 4%, Germania cu 3%, iar celelalte state însumează aproximativ 22% din producția mondială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.