FMI ar putea cere renegocierea acordului dacă viitorul Guvern schimbă politica fiscală

Noul acord convenit la nivel de experți între Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) nu va fi afectat de schimbarea Guvernului, însă ar putea fi renegociat dacă viitorul Executiv va decide să modifice politicile fiscale sau bugetare, a declarat ministrul în exercițiu al Finanțelor, Andrian Gavriliță.

„Nu trebuie să afecteze noul acord. Dar dacă noul Guvern va vedea alte măsuri pe partea de venituri și cheltuieli sau alte măsuri decât cele negociate anterior, asemenea schimbări ar urma să necesite o revizuire a înțelegerilor prealabile cu FMI. La moment nu este vizat, dar dacă vor fi careva schimbări în abordare atunci va trebui de discutat”, a declarat Gavriliță.

Declarațiile vin în contextul în care, la începutul lunii iulie, FMI a transmis pentru BANI.MD că acordul la nivel de experți cu Republica Moldova rămâne valabil și după demisia premierului Alexandru Munteanu.

„Am luat act de demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu. Acordul la nivel de experți rămâne în vigoare. Avansarea către examinarea noului program de către Consiliul de directori executivi al FMI va depinde de implementarea de către autorități a angajamentelor asumate. Fondul Monetar Internațional își păstrează angajamentul de a sprijini eforturile Republicii Moldova pentru menținerea stabilității macroeconomice și avansarea pe calea implementării reformelor”, preciza instituția într-un răspuns oferit BANI.MD.

Premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia pe 3 iulie, invocând faptul că nu își mai poate exercita mandatul în conformitate cu principiile și convingerile sale.

Republica Moldova a ajuns recent la o înțelegere la nivel de experți cu FMI privind un nou program de cooperare, însă acesta nu prevede finanțare.

Ultimul program cu FMI a expirat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Din cauza neîndeplinirii mai multor angajamente, în special cele privind disciplina fiscal-bugetară și controlul cheltuielilor publice, Republica Moldova a pierdut ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acord #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.