Tofan pune tunurile pe Moldovagaz: „12 directori, 12 contabili și 12 secretare sunt prea mulți”

Guvernul cere reorganizarea sistemului de distribuție a gazelor naturale, iar una dintre principalele ținte este structura actuală a grupului Moldovagaz. Premierul Vasile Tofan consideră că existența a 12 întreprinderi regionale de distribuție generează costuri administrative inutile, care se regăsesc în facturile plătite de consumatori.

Declarațiile au fost făcute în contextul nemulțumirilor față de majorarea tarifelor la gaze și al solicitărilor privind o mai mare transparență în formarea prețurilor.

„Circa 60% din tarif nu îl putem influența, pentru că reprezintă costul gazelor cumpărate de pe bursă. Dar cei aproximativ 40% care țin de distribuție și furnizare trebuie analizați. Acolo insistăm pe mai multă transparență și pe identificarea unor posibilități de optimizare”, a declarat premierul.

Tofan a criticat actuala structură a Moldovagaz și susține că aceasta presupune cheltuieli administrative excesive.

„Eu tot am o problemă cu faptul că, de exemplu, la Moldovagaz avem 12 companii regionale de distribuție a gazelor, 12 directori, 12 șoferi, 12 secretare, 12 ingineri-șefi, 12 contabili. Eu cred că este loc de mai bine și acolo”, a spus șeful Executivului.

La rândul său, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat că ponderea serviciului de distribuție în factura consumatorilor este de aproximativ 28%, echivalentul a circa 3,8 lei din fiecare metru cub de gaze, fără TVA. El a precizat că aceste costuri includ atât lucrările și materialele, cât și cheltuielile administrative.

Potrivit ministrului, existența a 12 întreprinderi de distribuție, toate au același fondator Moldovagaz nu mai este justificată.

„Este just ca la acest număr de consumatori să nu mai avem 12 întreprinderi. Există deschidere din partea reprezentanților statului în Consiliul de Administrație, iar după definitivarea unui plan de reorganizare, acesta va fi prezentat ANRE pentru evaluarea potențialelor reduceri ale tarifului de distribuție”, a afirmat Junghietu.

În datata de 15 iulie Energocom a solicitat ANRE majorarea tarifului la 20,93 lei metru cub, însă a ANRE propus un tarif de 20,30 lei metru cub față de 14,42 lei, tariful actual.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.