Moldova își modernizează infrastructura cu sprijinul UE și BEI: Peste 200 km de drumuri și noi conexiuni feroviare

Republica Moldova pregătește realizarea mai multor proiecte majore de transport pentru a-și îmbunătăți conexiunile cu Uniunea Europeană. Peste 200 de kilometri de drumuri urmează să fie modernizați, este planificată construcția drumului Iași–Chișinău–Odesa, iar căile ferate moldovenești vor fi conectate la rețeaua UE. Printre proiectele strategice se numără și modernizarea centurii Chișinăului, electrificarea liniei feroviare Chișinău–Ungheni și construcția unui terminal multimodal de mărfuri în capitală.

Investițiile sunt susținute de Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) și urmăresc ca deplasarea oamenilor și transportul mărfurilor să devină mai rapide și mai sigure, iar companiile din Republica Moldova să aibă un acces mai ușor la piețele europene. Un rol important îl are Planul de Creștere pentru Moldova, prin care Uniunea Europeană oferă țării un sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro până în 2027. Până în prezent, peste 500 de milioane de euro au fost deja debursate pentru reforme și investiții în sectoare-cheie, inclusiv în transport.

„Planul de Creștere pentru Moldova reflectă angajamentul Uniunii Europene de a sprijini reformele și investițiile necesare pentru dezvoltarea țării. O infrastructură modernă pentru Moldova este o parte esențială a acestui efort, întrucât contribuie la conectarea țării la rețelele europene și la consolidarea economiei”, a declarat ambasadoarea UE în Republica Moldova, Iwona Piórko.

Pe lângă proiectele rutiere și feroviare, sunt prevăzute sisteme inteligente de transport și programe pentru creșterea siguranței rutiere. Aproximativ 7,7 milioane de euro sunt destinate reformelor în domeniul transporturilor și consolidării rezilienței economice.

Unul dintre obiective este și conectarea Republicii Moldova la Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), sistemul care leagă orașe, porturi și centre economice din Europa prin drumuri, căi ferate, rute maritime și huburi logistice. Integrarea în această rețea oferă acces la principalele coridoare europene și la noi oportunități de finanțare pentru infrastructură și ar urma să faciliteze comerțul și atragerea investițiilor.

„Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru o economie mai competitivă și mai bine conectată la piețele europene. Prin proiectele pe care le sprijinim, Republica Moldova face pași concreți spre integrarea în rețelele europene și spre crearea unor oportunități reale de dezvoltare”, a declarat Alberto Carlei, șeful reprezentanței Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova.

Mai multe dintre proiectele pregătite beneficiază de sprijin prin Facilitatea pentru Investiții în Conectivitate în Parteneriatul Estic (EPIC), finanțată de UE și BEI. Facilitatea oferă expertiză pentru pregătirea proiectelor, astfel încât acestea să respecte standardele europene și să poată obține finanțare. Printre proiectele de referință se numără modernizarea sectoarelor 4–6 ale centurii Chișinăului, a traseului M3, care leagă capitala de portul de la Dunăre, și a traseului R7, important pentru conexiunile Republicii Moldova cu Ucraina și România.

Un alt proiect strategic vizează linia feroviară Chișinău–Ungheni. Aceasta urmează să devină prima cale ferată electrificată din Republica Moldova și să fie construită la standarde europene. Totodată, este pregătită construcția unui terminal multimodal de mărfuri la Chișinău.

EPIC a fost lansată în 2022 de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială. Inițiativa are drept scop îmbunătățirea conectivității în regiunea Parteneriatului Estic și dintre aceasta și Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#modernizarea drumurilor #infrastructură rutieră #planul de creștere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile aflate în dificultate ar putea fi restructurate prin procedura de rezoluție în loc să ajungă la lichidare, inclusiv în cazul instituțiilor de dimensiuni mici și mijlocii. Autoritățile pregătesc noi reguli care ar permite aplicarea acestui mecanism atunci când rezoluția protejează mai bine depozitele clienților și stabilitatea financiară. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor.

Proiectul modifică substanțial Legea privind redresarea și rezoluția băncilor și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. În esență, autoritățile vor avea un mecanism mai flexibil pentru a interveni atunci când o bancă ajunge într-o situație financiară gravă, fără ca aceasta să fie trimisă automat în procedura obișnuită de lichidare.

Rezoluția presupune gestionarea controlată a unei bănci aflate în criză. În funcție de situație, pot fi transferate active și datorii către o altă instituție, poate fi creată o instituție-punte sau pot fi aplicate alte instrumente pentru menținerea serviciilor esențiale și protejarea deponenților.

O regulă importantă stabilește cine suportă pierderile. Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Fondul de rezoluție bancară și instrumentele publice de stabilizare financiară vor putea fi utilizate numai după ce acționarii, deținătorii altor instrumente de proprietate, ai instrumentelor de capital relevante și ai altor datorii eligibile au contribuit la absorbția pierderilor și la recapitalizarea instituției.

Se modifică și nivelul-țintă al Fondului de rezoluție bancară. În prezent, acesta este stabilit la 3% din suma depozitelor acoperite ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în Republica Moldova. Începând cu 1 ianuarie al celui de-al patrulea an de la semnarea tratatului de aderare la UE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2034, ținta va fi de 1%. Până atunci, BNM va stabili niveluri intermediare.

Fondul este alimentat în principal din contribuțiile instituțiilor de credit. BNM stabilește contribuțiile anuale, ținând cont inclusiv de ciclul economic și de impactul acestora asupra situației financiare a băncilor. Dacă resursele acumulate nu sunt suficiente, pot fi solicitate și contribuții extraordinare.

Proiectul stabilește mai clar și implicarea Fondului de garantare a depozitelor. Acesta va putea contribui, în anumite condiții, la finanțarea unor operațiuni prin care depozitele și anumite active sau datorii sunt transferate către o altă instituție, astfel încât clienții să își poată păstra accesul la bani.

Documentul introduce și o limită de 2,5% pentru anumite situații. Dacă valoarea totală a activelor unei instituții de credit aflate în rezoluție este cuprinsă între echivalentul a 30 de miliarde și 80 de miliarde de euro, contribuția Fondului de garantare a depozitelor pentru operațiunile respective nu va putea depăși 2,5% din totalul datoriilor instituției, inclusiv fondurile proprii.

O altă noutate este extinderea cadrului de rezoluție dincolo de sectorul bancar. În prezent, legea stabilește reguli și proceduri de redresare și rezoluție pentru băncile din Republica Moldova. Proiectul extinde acest mecanism asupra instituțiilor de credit, firmelor de investiții, anumitor societăți financiare holding și altor entități care fac parte din grupuri financiare.

Pentru firmele de investiții, autoritatea de rezoluție va fi Comisia Națională a Pieței Financiare. Acestea vor contribui la propriul fond de rezoluție, iar suma achitată de fiecare firmă va fi ajustată în funcție de profilul său de risc. Dacă resursele disponibile nu vor fi suficiente pentru acoperirea costurilor unei intervenții, firmele de investiții vor putea fi obligate să achite contribuții extraordinare.