BNM dă cu pumnul în masă! A împărțit amenzi și avertismente pe bandă rulantă în sectorul microfinanțării

Banca Națională a Moldovei (BNM) a aplicat sancțiuni dure în urma controalelor efectuate la Asociațiile de Economii și Împrumut „MICROÎMPRUMUT” și „BOTNA”. Banca centrală a constat multiple încălcări ale legislației și ale normelor prudențiale. Pe lângă amenzi de aproape 600 mii de lei aplicate conducerii celor două entități, BNM a emis zeci de avertismente în scris membrilor organelor de conducere și angajaților.

În cazul A.E.Î. „MICROÎMPRUMUT”, instituția a primit un avertisment în scris pentru încălcarea cerințelor privind accesul egal al membrilor la serviciile oferite, respectarea normelor de prudență financiară, acordarea împrumuturilor, acceptarea depunerilor de economii, tranzacțiile cu persoane afiliate, respectarea regulamentelor interne, evidența contabilă și prezentarea informațiilor, organizarea sistemului de control intern și administrarea riscurilor, precum și pentru neînregistrarea corespunzătoare a modificărilor în Registrul de stat, printre alte abateri.

Directorul executiv al asociației, Eduard Balan, a fost amendat cu 314.072,61 lei. Totodată, hotărârea BNM a fost contestată de acesta, care a depus, la 10 iulie 2026, o cerere prealabilă la Comitetul Executiv al BNM, solicitând modificarea hotărârii și a sancțiunii aplicate.

În același dosar, avertismente în scris au fost aplicate președintelui Consiliului, membrilor Consiliului și Comisiei de cenzori, directorului de risc, membrilor Comitetului de creditare, directorului de dezvoltare și planificare, fostului contabil-șef, precum și unui număr mare de conducători ai sucursalelor.

De asemenea, prin Hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr. 131 din 4 iunie 2026, autoritatea de supraveghere a sancționat și Asociația de Economii și Împrumut „BOTNA”, în urma unui control care a vizat perioada 1 septembrie 2023 – 31 iulie 2025.

Directorul executiv al A.E.Î. „BOTNA”, Efimia Sula, a fost amendat cu 285.374,48 lei, după ce inspectorii BNM au constatat încălcări privind principiul minimizării riscurilor, convocarea și desfășurarea adunării generale a membrilor, respectarea normelor de prudență financiară, procedura de admitere a membrilor, ținerea Registrului membrilor, respectarea prevederilor statutare și a regulamentelor interne, tranzacțiile cu persoane afiliate, utilizarea software-ului contabil, evidența contabilă și prezentarea informațiilor, precum și organizarea sistemului de control intern și administrarea riscurilor.

Totodată, președintele Consiliului, Parascovia Meriacre, a fost amendată cu 8.999,58 lei, iar ceilalți membri ai Consiliului, ai Comisiei de cenzori și contabilul-șef au primit avertismente în scris.

În total, sancțiunile pecuniare aplicate de BNM în cele două cazuri se ridică la 608,4 mii lei, pe lângă numeroasele avertismente emise persoanelor cu funcții de conducere din cadrul celor două asociații.

#microfinanțare #credit #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova pregătește realizarea mai multor proiecte majore de transport pentru a-și îmbunătăți conexiunile cu Uniunea Europeană. Peste 200 de kilometri de drumuri urmează să fie modernizați, este planificată construcția drumului Iași–Chișinău–Odesa, iar căile ferate moldovenești vor fi conectate la rețeaua UE. Printre proiectele strategice se numără și modernizarea centurii Chișinăului, electrificarea liniei feroviare Chișinău–Ungheni și construcția unui terminal multimodal de mărfuri în capitală.

Investițiile sunt susținute de Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) și urmăresc ca deplasarea oamenilor și transportul mărfurilor să devină mai rapide și mai sigure, iar companiile din Republica Moldova să aibă un acces mai ușor la piețele europene. Un rol important îl are Planul de Creștere pentru Moldova, prin care Uniunea Europeană oferă țării un sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro până în 2027. Până în prezent, peste 500 de milioane de euro au fost deja debursate pentru reforme și investiții în sectoare-cheie, inclusiv în transport.

„Planul de Creștere pentru Moldova reflectă angajamentul Uniunii Europene de a sprijini reformele și investițiile necesare pentru dezvoltarea țării. O infrastructură modernă pentru Moldova este o parte esențială a acestui efort, întrucât contribuie la conectarea țării la rețelele europene și la consolidarea economiei”, a declarat ambasadoarea UE în Republica Moldova, Iwona Piórko.

Pe lângă proiectele rutiere și feroviare, sunt prevăzute sisteme inteligente de transport și programe pentru creșterea siguranței rutiere. Aproximativ 7,7 milioane de euro sunt destinate reformelor în domeniul transporturilor și consolidării rezilienței economice.

Unul dintre obiective este și conectarea Republicii Moldova la Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), sistemul care leagă orașe, porturi și centre economice din Europa prin drumuri, căi ferate, rute maritime și huburi logistice. Integrarea în această rețea oferă acces la principalele coridoare europene și la noi oportunități de finanțare pentru infrastructură și ar urma să faciliteze comerțul și atragerea investițiilor.

„Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru o economie mai competitivă și mai bine conectată la piețele europene. Prin proiectele pe care le sprijinim, Republica Moldova face pași concreți spre integrarea în rețelele europene și spre crearea unor oportunități reale de dezvoltare”, a declarat Alberto Carlei, șeful reprezentanței Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova.

Mai multe dintre proiectele pregătite beneficiază de sprijin prin Facilitatea pentru Investiții în Conectivitate în Parteneriatul Estic (EPIC), finanțată de UE și BEI. Facilitatea oferă expertiză pentru pregătirea proiectelor, astfel încât acestea să respecte standardele europene și să poată obține finanțare. Printre proiectele de referință se numără modernizarea sectoarelor 4–6 ale centurii Chișinăului, a traseului M3, care leagă capitala de portul de la Dunăre, și a traseului R7, important pentru conexiunile Republicii Moldova cu Ucraina și România.

Un alt proiect strategic vizează linia feroviară Chișinău–Ungheni. Aceasta urmează să devină prima cale ferată electrificată din Republica Moldova și să fie construită la standarde europene. Totodată, este pregătită construcția unui terminal multimodal de mărfuri la Chișinău.

EPIC a fost lansată în 2022 de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială. Inițiativa are drept scop îmbunătățirea conectivității în regiunea Parteneriatului Estic și dintre aceasta și Uniunea Europeană.