Capcana cerealelor ucrainene! Marea este blocată, iar ruta prin Moldova costă prea mult

09 Aug. 2026, 12:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Aug. 2026, 12:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Blocarea porturilor maritime ale Ucrainei nu a redirecționat automat exporturile de cereale către calea ferată și rutele terestre prin Republica Moldova, România, Polonia sau Ungaria. Dimpotrivă, primele zile ale lunii august au adus una dintre cele mai puternice scăderi ale exporturilor feroviare din ultimii ani.

În primele cinci zile ale lunii august, Ucraina a transportat pe calea ferată pentru export numai 76,3 mii de tone de cereale, cu 73% mai puțin decât în iulie și cu 72,4% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe dintre reprezentanții „Ukrzaliznițea” și participanții pieței agricole, citate de RAIL.insider.

Volumul total al transporturilor de cereale, în toate tipurile de trafic, a constituit 182 de mii de tone, fiind cu 44% mai mic decât nivelul din iulie.

Încărcarea medie zilnică s-a redus aproape la jumătate, de la 51,5 mii de tone în iulie la 26,6 mii de tone în august. Scăderea vine după ce, în luna iulie, volumul cerealelor încărcate în vagoane se diminuase deja cu 40%.

Economistul Iurie Rija explică această evoluție prin rolul pe care îl avea calea ferată în lanțul logistic ucrainean. Trenurile nu reprezentau o alternativă la porturi, ci transportau majoritatea cerealelor chiar către terminalele maritime.

În primul semestru al anului 2026, pe calea ferată au fost transportate 17,453 milioane de tone de cereale, cu 18,4% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Din acest volum, 15,768 milioane de tone au reprezentat transporturi pentru export, iar 91% din marfă era direcționată către porturile maritime.

Astfel, odată cu oprirea transbordării în porturile din regiunea Odesa, aproximativ nouă din zece tone de cereale transportate feroviar și-au pierdut destinația finală.

Rutele occidentale au început să preia volume suplimentare, însă creșterea este prea mică pentru a compensa blocajul maritim. În primele cinci zile ale lunii august, prin punctele feroviare de trecere a frontierei din vestul Ucrainei au fost transportate 35,5 mii de tone de cereale, cu 31% mai mult decât în iulie. În direcția porturilor au mai fost expediate 40,8 mii de tone.

Valerii Tkaciov, reprezentant al „Ukrzaliznițea”, susține că producătorii analizează ce rute își pot permite, deoarece toate variantele alternative sunt foarte costisitoare. Cheltuielile cresc din cauza transbordării la frontiere, transportului suplimentar prin Republica Moldova, România, Polonia sau Ungaria și accesului la terminalele de export.

Nici portul Constanța, indicat frecvent drept principala alternativă la porturile din regiunea Odesa, nu dispune în prezent de suficientă capacitate liberă pentru transbordarea unor volume mari de cereale ucrainene.

„Calea ferată ucraineană nu înlocuia porturile, ci alimenta porturile. Când porturile se blochează, se blochează și o mare parte din fluxul feroviar”, concluzionează Iurie Rija.

Rutele prin Republica Moldova și celelalte state din vest pot absorbi o parte dintre exporturile Ucrainei, dar la costuri mai mari și în volume mult mai mici decât cele care erau procesate prin porturile maritime.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 11:00 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că ajustările tarifelor la energie trebuie făcute la timp, chiar dacă acestea presupun majorări pentru consumatori, pentru a evita acumularea datoriilor în întreprinderile din sector. Totodată, el susține că actuala ajustare a tarifelor nu va fi ultima, iar mecanismul de compensații trebuie extins și orientat mai precis către gospodăriile vulnerabile.

Potrivit lui Grosu, crizele energetice prin care Republica Moldova trece din 2021 au arătat că autoritățile trebuie să fie transparente cu populația și să nu amâne ajustarea tarifelor atunci când costurile reale cresc.

„Prima [lecție] — să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Dacă nu le ajustezi la timp, bagi întreprinderea în datorii. Și cumva îți creează senzația: domnule, dacă amânăm mai încolo. Nu se amână, pentru că datoriile cresc, cresc, cresc și odată va trebui să le onorăm”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a precizat că actuala rundă de ajustări tarifare nu va fi ultima, sugerând că tarifele vor continua să fie revizuite în funcție de evoluția costurilor din sectorul energetic.

„Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a spus șeful Legislativului.

În paralel, autoritățile intenționează să adapteze sistemul de compensații astfel încât ajutorul să ajungă la un număr mai mare de consumatori și să fie acordat mai țintit. Grosu a amintit că, în primii ani ai crizei energetice, mecanismul s-a concentrat în special pe consumatorii de gaze și energie termică, în timp ce gospodăriile care se încălzesc cu lemne au fost inițial mai puțin acoperite.

Potrivit acestuia, obiectivul Guvernului este majorarea numărului de beneficiari ai compensațiilor. Grosu a spus că atragerea resurselor externe pentru finanțarea sprijinului energetic se află și pe agenda discuțiilor purtate de premier în cadrul vizitei sale la New York.

Guvernul utilizează în prezent un mecanism de compensații monetare pentru consumatorii casnici, calculat în funcție de veniturile gospodăriei, costurile energetice și sursa principală de încălzire. În documentele oficiale aferente sezonului rece 2025–2026, Executivul arată că mecanismul urmărește menținerea sprijinului pentru gospodăriile vulnerabile în contextul variațiilor tarifare.