România salvează cu patru barje centrala de unde Moldova a cumpărat energie

09 Aug. 2026, 10:43
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Ursu Victor
09 Aug. 2026, 10:43 // Uncategorized //  Ursu Victor

Scufundarea controlată a patru barje și lucrările de dragare efectuate pe Dunăre au adus un câștig net de opt centimetri la nivelul apei din zona Centralei Nucleare de la Cernavodă. Intervenția ar permite Unității 2 să funcționeze cel puțin încă nouă zile, potrivit ministrului interimar al Apărării și ministrului Transporturilor, Radu Miruță.

Prima măsurătoare efectuată după finalizarea operațiunii arată că nivelul apei a crescut fizic cu patru centimetri în ultimele 24 de ore. Prognoza indica însă o scădere de patru centimetri, astfel că diferența față de scenariul anticipat este de opt centimetri.

„Opt centimetri câștigați la Cernavodă. Cel puțin alte nouă zile pentru Unitatea 2”, a transmis Miruță, precizând că estimarea este valabilă în condițiile prognozei hidrologice actuale. Datele au fost relatate și de Agerpres.

În operațiune au fost implicate șase barje. Patru dintre acestea, încărcate cu rocă, au fost scufundate în pozițiile stabilite de specialiști, iar alte două au rămas la suprafață pentru stabilizarea și dirijarea lor.

Barjele formează un dig subacvatic care reduce cantitatea de apă deviată pe brațul Bala și direcționează un volum mai mare spre Dunărea Veche și Cernavodă. Înaintea intervenției au fost efectuate verificări de siguranță și măsurători cu drone, din cauza curenților puternici din zonă.

Scufundarea barjelor reprezintă una dintre măsurile de urgență aplicate pentru evitarea opririi Unității 2. Autoritățile au intervenit anterior și asupra stâncii Pârjoaia, iar după operațiunea respectivă nivelul apei a înregistrat un câștig net estimat la patru centimetri, potrivit Digi24.

Situația rămâne însă fragilă. Debitul Dunării se menține la valori extrem de scăzute, iar cele nouă zile reprezintă o estimare bazată pe prognoza actuală, nu o garanție că Unitatea 2 va putea continua să funcționeze indiferent de evoluția nivelului apei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Aug. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Aug. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Armenia riscă să se confrunte cu o criză economică și politică severă dacă își rupe relațiile cu Rusia și continuă apropierea de Uniunea Europeană și Statele Unite, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

Într-un interviu acordat agenției de stat RIA Novosti, Medvedev a susținut că Occidentul ar folosi Armenia drept instrument în confruntarea geopolitică împotriva Moscovei, după care ar abandona țara atunci când aceasta nu-i va mai fi utilă.

„Ruperea economică de țara noastră va provoca în Armenia o criză internă profundă. Sau poate ceva și mai rău”, a avertizat oficialul rus, fără să explice la ce consecințe suplimentare se referă.

Medvedev a comparat situația Armeniei cu cea a Georgiei după războiul ruso-georgian din august 2008. Potrivit acestuia, statele occidentale ar fi încurajat apropierea Tbilisiului de Occident, dar nu ar fi oferit ulterior sprijinul promis. Declarația reprezintă poziția oficialului rus și nu este însoțită de o analiză economică privind eventualele pierderi ale Armeniei.

Avertismentul apare pe fondul deteriorării accelerate a relațiilor dintre Moscova și Erevan. Armenia și-a suspendat participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, dominată de Rusia, și a început să dezvolte relații mai strânse cu UE și SUA.

Armenia nu a depus deocamdată o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană, însă autoritățile au adoptat o lege privind lansarea procesului de integrare europeană. Rusia susține că aderarea la UE este incompatibilă cu participarea Armeniei la Uniunea Economică Eurasiatică.

Moscova și ceilalți membri ai blocului eurasiatic au avertizat că Armenia ar putea fi suspendată dacă își continuă parcursul european. Rusia reprezintă aproximativ 35% din comerțul exterior al Armeniei, iar țara depinde în mare măsură de gazele rusești, potrivit Reuters.

Tensiunile economice sunt deja vizibile. Premierul Nikol Pașinian i-a cerut recent președintelui Vladimir Putin să intervină pentru eliminarea restricțiilor impuse de Rusia asupra unor produse armenești, inclusiv fructe, legume, pește și băuturi alcoolice. Erevanul susține că măsurile încalcă regulile Uniunii Economice Eurasiatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!