Umilință aviatică peste Prut! Aeroportul Chișinăul face în trei ore cât Iașiul într-o zi

10 Aug. 2026, 08:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Aug. 2026, 08:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” Chișinău este prezentat de presa de la Iași drept un concurent regional care s-a distanțat puternic de aeroporturile din estul României. O publicație ieșeană compară traficul celor două aeroporturi și susține că, în perioadele de vârf, Chișinăul ajunge să proceseze în numai trei ore un număr de pasageri comparabil cu cel înregistrat la Iași într-o zi întreagă.

Potrivit articolului, în plin sezon estival, fluxul de pe Aeroportul Chișinău se apropie de 2.000 de pasageri pe oră în perioadele cele mai aglomerate. Cele mai mari valuri de trafic sunt înregistrate între orele 01:00–05:00, 08:00–12:00 și 20:00–22:00.

„Numai în intervalul 01:00–04:00, Chișinăul bifează mai mulți pasageri decât procesează Iașul într-o zi întreagă”, notează publicația.

Creșterea spectaculoasă scoate la iveală problema terminalului

Presa ieșeană atrage însă atenția că expansiunea accelerată a traficului a creat o problemă pentru aeroportul din capitala Republicii Moldova: capacitatea terminalului.

Acesta ar fi fost proiectat pentru aproximativ 800 de pasageri pe oră, în timp ce în orele de vârf fluxul actual poate fi de peste două ori mai mare.

Din cauza aglomerației, pasagerilor li se recomandă în perioadele foarte încărcate să ajungă la aeroport cu până la patru ore înainte de decolare.

Pentru gestionarea situației, potrivit informațiilor citate de publicația de la Iași, au fost mobilizate suplimentar aproximativ 200 de persoane, iar sistemele de climatizare au fost modernizate. Au fost instalate și puncte gratuite de hidratare, copertine și zone umbrite în exteriorul terminalului.

Cea mai dură comparație făcută de presa ieșeană privește însă traficul anual.

Publicația estimează că, dacă ritmul actual se menține, Aeroportul Chișinău ar putea ajunge în 2026 la aproximativ 7 milioane de pasageri, în timp ce Aeroportul Iași ar putea încheia anul în jurul pragului de 2 milioane.

Astfel, traficul aeroportului din Chișinău ar putea fi de aproximativ 3,5 ori mai mare decât cel al aeroportului ieșean.

Autorii articolului vorbesc chiar despre o „prăpastie” între cele două aeroporturi, accentuată de faptul că o parte importantă dintre pasagerii care aleg Chișinăul sunt cetățeni români.

Potrivit datelor prezentate de publicație, aproximativ 150.000 de pasageri cu cetățenie română pe lună ar utiliza Aeroportul Chișinău. La nivel anual, cifra s-ar apropia de 1,8 milioane de pasageri.

Publicația ieșeană consideră că o parte dintre aceștia ar fi putut utiliza aeroporturile din Iași, Suceava sau Bacău, dar sunt atrași peste Prut de oferta mai mare de zboruri și de tarife.

Unul dintre principalele atuuri ale Chișinăului ar fi rețeaua ajunsă la aproape 70 de destinații externe, precum și prețurile mai mici practicate pe numeroase rute.

Concurența dintre operatorii aerieni și extinderea puternică a curselor low-cost au transformat astfel Chișinăul într-un aeroport regional care nu mai deservește exclusiv piața Republicii Moldova, ci atrage pasageri inclusiv din România și Ucraina.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.