Citricele, urmărite de la frontieră până la depozitare: un test pozitiv pentru dăunători va bloca importul pe 3 ani

Citricele importate în Moldova vor fi supuse unor controale mult mai stricte. Importatorii vor trebui să anunțe autoritățile despre fiecare container, să indice volumul, numărul containerului, data și punctul de intrare, dar și locul unde fructele vor fi procesate sau depozitate.

Măsurile sunt prevăzute într-un proiect al Ministerului Agriculturii care modifică regulile privind prevenirea introducerii organismelor dăunătoare pe teritoriul Republicii Moldova și aliniază legislația națională la normele europene. Sunt vizate fructele de citrice și hibrizii acestora proveniți din țări terțe.

După intrarea în țară, fructele nu vor putea fi transportate liber. Ele trebuie duse direct, fără întârziere, la o unitate autorizată de prelucrare sau la un depozit autorizat, iar deplasarea va avea loc sub supravegherea autorității competente. Deșeurile rezultate din procesare vor trebui distruse sau gestionate în condiții care să prevină răspândirea dăunătorilor.

Regulile devin și mai stricte dacă laboratorul depistează un organism periculos. Confirmarea unui singur eșantion pozitiv poate duce la interzicerea importurilor din sursa respectivă pentru trei ani consecutivi.

Documentul arată că măsurile sunt necesare pe fondul creșterii importurilor și diversificării rutelor comerciale, dar și al schimbărilor climatice, care favorizează răspândirea unor organisme dăunătoare în regiuni unde anterior nu puteau supraviețui. Autoritățile avertizează că apariția acestora ar putea provoca pierderi importante pentru agricultura moldovenească.

Iar costurile pot fi considerabile. Pentru culturile anuale, tratamentele suplimentare sunt estimate la 650–1 000 de lei pentru un hectar. În pomicultură, combaterea noilor riscuri ar putea costa 500–600 de dolari/ha pentru soiurile timpurii și până la 1 200–1 300 de dolari/ha pentru soiurile tardive. În cazul distrugerii unei plantații, reînființarea unui hectar de livadă intensivă de măr este estimată la aproximativ 800 000 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#test la dăunători #citrice #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.

#programul antifraudă #Ministerul Finanțelor