Statul se digitalizează… pe A4! Instituțiile pregătesc achiziții de cel puțin 5 milioane de lei

În plin proces de digitalizare a serviciilor publice, hârtia continuă să ocupe un loc important în bugetele autorităților. Cel puțin 20 de proceduri de achiziție, publică inițiate în 2026 și dedicate explicit hârtiei A4, A3, hârtiei xerografice sau pentru tipar au o valoare estimată cumulată de aproximativ 5,08 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe platforma achizții.md.

Cel mai mare buget a fost prevăzut de Inspectoratul General al Poliției. Este vorba de aproape 1,65 milioane de lei pentru hârtie A4. Procedura reprezintă circa o treime din valoarea tuturor achizițiilor dedicate exclusiv hârtiei analizate.

Urmează Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, cu aproape 500 mii de lei pentru hârtie destinată imprimării și multiplicării documentelor. Poșta Moldovei estimează o achiziție de 420.000 de lei, iar Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe una de 365 mii de lei pentru hârtie de tipar.

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a rezervat 336 mii de lei pentru hârtie A4 și A3, iar Ministerul Finanțelor anunță achiziții de peste 333 mii de lei. Printre cumpărători mai figurează Banca Națională a Moldovei, Cancelaria de Stat, Moldelectrica, instituții medicale, întreprinderi municipale și structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Hârtia nu lipsește nici din planurile instituțiilor responsabile de tehnologii informaționale. Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI a lansat o procedură de 124,3 mii de lei pentru hârtie A4, iar Cancelaria de Stat estimează că va cheltui 95 mii de lei pentru hârtie destinată imprimantelor și echipamentelor multifuncționale.

Separat, în datele analizate apar opt proceduri mixte pentru papetărie și rechizite de birou, cu o valoare cumulată de aproximativ 2,38 milioane de lei. Aceste contracte includ însă și alte produse, astfel încât întreaga sumă nu poate fi prezentată drept cheltuială pentru hârtie. Numai Agenția Servicii Publice are două asemenea proceduri, evaluate împreună la peste 1,54 milioane de lei.

Majoritatea achizițiilor figurează încă la etapa de evaluare. Prin urmare, sumele reprezintă valori estimate, nu cheltuieli efectuate sau valoarea finală a contractelor. Procedurile marcate drept anulate nu au fost incluse în calcul.

Suma de 5,08 milioane de lei nu reprezintă o parte totalul achizițiilor de hârtie din sectorul public pentru anul 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#digitaalizare #hirtie #achizitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.