Goana după aur cuprinde și Coreea de Sud! Achiziții de 250 de milioane de dolari după 13 ani de pauză

Banca centrală a Coreei de Sud a cumpărat, pentru prima dată în ultimii 13 ani, active legate de aur, alăturându-se valului de bănci centrale care își diversifică rezervele pe fondul incertitudinilor geopolitice și economice globale.

Potrivit documentelor depuse la Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC), la sfârșitul trimestrului al doilea, Bank of Korea deținea 679.765 de unități ale SPDR Gold Shares, cel mai mare fond tranzacționat la bursă din lume susținut de aur fizic. Valoarea investiției se ridica la aproximativ 250 de milioane de dolari.

Cu numai trei luni înainte, banca centrală sud-coreeană nu deținea unități ale acestui ETF.

Reprezentanții Bank of Korea au confirmat că este prima achiziție de active legate de aur după 2013. Operațiunea nu majorează însă rezervele oficiale de aur fizic ale țării. Unitățile ETF sunt clasificate drept valori mobiliare și sunt contabilizate în cadrul rezervelor valutare.

Mișcarea vine într-un moment în care băncile centrale din întreaga lume își sporesc expunerea la aur, considerat un activ de refugiu în perioade de tensiuni geopolitice, inflație și volatilitate pe piețele financiare.

Potrivit datelor World Gold Council citate în material, băncile centrale au cumpărat net 289 de tone de aur în cele trei luni încheiate în iunie, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pentru un trimestru al doilea.

Coreea de Sud a stat până acum deoparte de această cursă. Rezervele sale de aur fizic au rămas neschimbate de la ultimele achiziții efectuate în 2013 și se ridică la aproximativ 104,4 tone.

Economistul Choi Gyu-ho de la Hanwha Investment & Securities consideră că ponderea aurului în rezervele Bank of Korea rămâne relativ redusă și că banca centrală are spațiu pentru noi achiziții.

Semnalul este întărit și de o altă decizie recentă. Bank of Korea a anunțat că va crea un mecanism prin care va putea achiziționa aur rafinat în Coreea de Sud, o premieră în aproape șase decenii. Măsura urmărește diversificarea surselor de aprovizionare și ar putea permite creșterea graduală a ponderii aurului în rezerve.

Alegerea unui ETF în locul achiziției directe de lingouri oferă băncii centrale o flexibilitate mai mare. Instrumentele de acest tip pot fi cumpărate și vândute rapid pe piață, permițând expunerea la evoluția prețului aurului fără costurile și logistica asociate depozitării suplimentare de metal fizic.

Revenirea Coreei de Sud pe piața activelor legate de aur după 13 ani reprezintă astfel un nou indiciu al tendinței băncilor centrale de a căuta alternative de protecție pentru rezerve într-un mediu economic și geopolitic tot mai incert.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.