Petrolul trece „pe întuneric” prin Ormuz! Schema secretă care împiedică explozia prețurilor

17 Aug. 2026, 09:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 09:01 // Actual //  Ursu Victor

În pofida războiului din jurul Iranului și a riscurilor tot mai mari pentru navigație, producătorii de petrol din Orientul Mijlociu au găsit o metodă pentru a menține exporturile prin Strâmtoarea Ormuz. Petroliere cu sistemele de identificare oprite traversează discret strâmtoarea, iar încărcătura este transferată ulterior pe nave mai mari în Golful Oman, relatează Bloomberg.

Aceste fluxuri „întunecate” de petrol ar fi unul dintre motivele pentru care cotațiile mondiale nu au explodat la nivelurile de 150–200 de dolari pentru un baril, scenariu de care piețele se temeau la începutul conflictului.

Schema presupune utilizarea unor nave care efectuează curse de tip „navetă” prin Strâmtoarea Ormuz. Petrolierele își opresc transponderele și traversează zona fără a putea fi urmărite în mod obișnuit prin sistemele de identificare.

Petrolul este transportat până în Golful Oman, unde este transferat pe petroliere mai mari. Acestea își continuă apoi în mod deschis călătoria către cumpărători din întreaga lume.

Potrivit Bloomberg, această „flotă întunecată” operează la capacitate ridicată în pofida atacurilor asupra navelor. Navele militare oferă un anumit grad de protecție, însă situația din regiune rămâne tensionată.

Înaintea războiului, prin Strâmtoarea Ormuz tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol pe zi, echivalentul a circa o cincime din oferta mondială.

Săptămâna trecută, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că în precedentele șapte zile prin strâmtoare au trecut aproximativ 9 milioane de barili pe zi.

Cifra i-a surprins pe traderi, deoarece estimările pieței indicau fluxuri de numai aproximativ 4 milioane de barili zilnic. Chiar și nivelul indicat de oficialul american reprezintă însă mai puțin de jumătate din traficul înregistrat înaintea războiului.

Surse familiarizate cu situația au confirmat pentru Bloomberg că volumele transportate prin operațiunile „întunecate” sunt mai mari decât estimările de circa 4 milioane de barili pe zi, fără a dezvălui însă cifra exactă din motive de securitate.

Unul dintre principalii actori este compania petrolieră de stat Adnoc din Emiratele Arabe Unite. Compania susține că intenționează să-și respecte obligațiile față de clienți în pofida atacurilor repetate.

Irakul, unul dintre exportatorii puternic afectați de război, utilizează de asemenea cursele de tip navetă. Petrol din Qatar și Kuweit ajunge pe piețele internaționale prin transferuri efectuate în Golful Oman.

Arabia Saudită nu utilizează deocamdată mecanismul la scară comparabilă, dar există semnale că se pregătește pentru o asemenea eventualitate. Petroliere ale companiei de stat Bahri au început să se concentreze în apropierea coastelor Omanului.

Potrivit Bloomberg, 16 superpetroliere se află deja în zonă, iar alte trei sunt în drum spre aceasta. Capacitatea totală a navelor ajunge la aproximativ 38 de milioane de barili.

Operațiunile presupun riscuri enorme. De la începutul conflictului, 23 de nave ale Adnoc ar fi fost atacate în timp ce traversau Strâmtoarea Ormuz. Un membru al echipajului și-a pierdut viața, iar alți 20 au fost răniți.

Există și riscuri ecologice. Imagini din satelit au surprins săptămâna trecută o pată de petrol în Golful Oman, fără ca sursa acesteia să poată fi stabilită.

Atacurile provoacă periodic și întârzieri ale livrărilor, sporind incertitudinea pentru cumpărătorii asiatici. În același timp, companiile de asigurări continuă să primească solicitări din partea producătorilor din Golful Persic dispuși să plătească pentru acoperirea riscurilor asociate transportului.

Transporturile ascunse prin Ormuz sunt doar unul dintre mecanismele care au împiedicat apariția unei crize petroliere globale. Utilizarea conductelor alternative, eliberarea unor volume din rezervele strategice și diminuarea cererii în anumite regiuni au contribuit, de asemenea, la compensarea pierderilor provocate de război.

În consecință, petrolul Brent s-a tranzacționat în august în intervalul de 80–90 de dolari pentru un baril, mult sub scenariile de până la 150 de dolari de care piețele se temeau la începutul conflictului.

Directorul Heidmar Maritime Holdings, Pankaj Khanna, a descris aceste operațiuni drept un „comerț întunecat”, explicând că reprezintă în prezent una dintre puținele soluții disponibile, deoarece nu toți armatorii sunt dispuși să-și asume riscul traversării zonei.

Astfel, fluxurile petroliere greu de urmărit prin Strâmtoarea Ormuz au devenit un factor important de stabilizare a pieței mondiale.

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.