Harta forței de muncă a lumii: Qatarul are 83% din populație aptă de muncă. Moldova, în afara topului

17 Aug. 2026, 09:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 09:12 // Actual //  Ursu Victor

Qatar este țara cu cea mai mare pondere a populației de vârstă activă din lume, 83,3% dintre locuitori au între 15 și 64 de ani. Emiratele Arabe Unite ocupă poziția a doua, cu 82%, potrivit unui clasament realizat pe baza datelor pentru anul 2025 publicate de Worldostats.

Indicatorul include toate persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani, indiferent dacă acestea sunt angajate sau nu. Prin urmare, ponderea populației de vârstă activă nu trebuie confundată cu rata de ocupare sau cu participarea efectivă pe piața muncii.

După Qatar și Emiratele Arabe Unite urmează Kuweitul, unde 78,4% din populație se încadrează în această categorie, Bahrain – 77,4%, Maldive – 75,6% și Singapore – 75,2%.

Arabia Saudită ocupă locul șapte, cu 73,1%, urmată de Jamaica – 73%, Brunei – 72,5%, Bhutan – 72,2% și Oman – 72,1%.

Clasamentul celor 15 state este completat de Coreea de Sud, cu 70,7%, Malaysia – 70,3%, Thailanda – 70,2% și Azerbaidjan – 69,7%.

Datele scot în evidență dominația statelor din Golf. Șase dintre cele 15 țări din clasament sunt membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului, iar patru dintre acestea se află chiar în primele cinci poziții.

Explicația ține în mare măsură de migrația forței de muncă. Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweitul, Bahrainul, Arabia Saudită și Omanul atrag milioane de lucrători străini, majoritatea aflați la vârsta activă. În Qatar, de exemplu, muncitorii străini continuă să reprezinte o componentă esențială a economiei.

Republica Moldova nu se regăsește între cele 15 state cu cea mai mare pondere a populației de vârstă activă. Situația țării este influențată de un fenomen opus celui care avantajează economiile din Golf: emigrarea unei părți importante a populației aflate la vârsta muncii, concomitent cu îmbătrânirea demografică și natalitatea redusă.

Astfel, chiar dacă populația cu vârste între 15 și 64 de ani continuă să reprezinte majoritatea populației Republicii Moldova, disponibilitatea efectivă a forței de muncă este afectată de migrația externă și de reducerea numărului de persoane din grupele tinere de vârstă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 09:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 09:01 // Actual //  Ursu Victor

În pofida războiului din jurul Iranului și a riscurilor tot mai mari pentru navigație, producătorii de petrol din Orientul Mijlociu au găsit o metodă pentru a menține exporturile prin Strâmtoarea Ormuz. Petroliere cu sistemele de identificare oprite traversează discret strâmtoarea, iar încărcătura este transferată ulterior pe nave mai mari în Golful Oman, relatează Bloomberg.

Aceste fluxuri „întunecate” de petrol ar fi unul dintre motivele pentru care cotațiile mondiale nu au explodat la nivelurile de 150–200 de dolari pentru un baril, scenariu de care piețele se temeau la începutul conflictului.

Schema presupune utilizarea unor nave care efectuează curse de tip „navetă” prin Strâmtoarea Ormuz. Petrolierele își opresc transponderele și traversează zona fără a putea fi urmărite în mod obișnuit prin sistemele de identificare.

Petrolul este transportat până în Golful Oman, unde este transferat pe petroliere mai mari. Acestea își continuă apoi în mod deschis călătoria către cumpărători din întreaga lume.

Potrivit Bloomberg, această „flotă întunecată” operează la capacitate ridicată în pofida atacurilor asupra navelor. Navele militare oferă un anumit grad de protecție, însă situația din regiune rămâne tensionată.

Înaintea războiului, prin Strâmtoarea Ormuz tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol pe zi, echivalentul a circa o cincime din oferta mondială.

Săptămâna trecută, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că în precedentele șapte zile prin strâmtoare au trecut aproximativ 9 milioane de barili pe zi.

Cifra i-a surprins pe traderi, deoarece estimările pieței indicau fluxuri de numai aproximativ 4 milioane de barili zilnic. Chiar și nivelul indicat de oficialul american reprezintă însă mai puțin de jumătate din traficul înregistrat înaintea războiului.

Surse familiarizate cu situația au confirmat pentru Bloomberg că volumele transportate prin operațiunile „întunecate” sunt mai mari decât estimările de circa 4 milioane de barili pe zi, fără a dezvălui însă cifra exactă din motive de securitate.

Unul dintre principalii actori este compania petrolieră de stat Adnoc din Emiratele Arabe Unite. Compania susține că intenționează să-și respecte obligațiile față de clienți în pofida atacurilor repetate.

Irakul, unul dintre exportatorii puternic afectați de război, utilizează de asemenea cursele de tip navetă. Petrol din Qatar și Kuweit ajunge pe piețele internaționale prin transferuri efectuate în Golful Oman.

Arabia Saudită nu utilizează deocamdată mecanismul la scară comparabilă, dar există semnale că se pregătește pentru o asemenea eventualitate. Petroliere ale companiei de stat Bahri au început să se concentreze în apropierea coastelor Omanului.

Potrivit Bloomberg, 16 superpetroliere se află deja în zonă, iar alte trei sunt în drum spre aceasta. Capacitatea totală a navelor ajunge la aproximativ 38 de milioane de barili.

Operațiunile presupun riscuri enorme. De la începutul conflictului, 23 de nave ale Adnoc ar fi fost atacate în timp ce traversau Strâmtoarea Ormuz. Un membru al echipajului și-a pierdut viața, iar alți 20 au fost răniți.

Există și riscuri ecologice. Imagini din satelit au surprins săptămâna trecută o pată de petrol în Golful Oman, fără ca sursa acesteia să poată fi stabilită.

Atacurile provoacă periodic și întârzieri ale livrărilor, sporind incertitudinea pentru cumpărătorii asiatici. În același timp, companiile de asigurări continuă să primească solicitări din partea producătorilor din Golful Persic dispuși să plătească pentru acoperirea riscurilor asociate transportului.

Transporturile ascunse prin Ormuz sunt doar unul dintre mecanismele care au împiedicat apariția unei crize petroliere globale. Utilizarea conductelor alternative, eliberarea unor volume din rezervele strategice și diminuarea cererii în anumite regiuni au contribuit, de asemenea, la compensarea pierderilor provocate de război.

În consecință, petrolul Brent s-a tranzacționat în august în intervalul de 80–90 de dolari pentru un baril, mult sub scenariile de până la 150 de dolari de care piețele se temeau la începutul conflictului.

Directorul Heidmar Maritime Holdings, Pankaj Khanna, a descris aceste operațiuni drept un „comerț întunecat”, explicând că reprezintă în prezent una dintre puținele soluții disponibile, deoarece nu toți armatorii sunt dispuși să-și asume riscul traversării zonei.

Astfel, fluxurile petroliere greu de urmărit prin Strâmtoarea Ormuz au devenit un factor important de stabilizare a pieței mondiale.