Factura gazului scump cumpărat pe vremea lui Spînu: statul a acoperit gaura Energocom cu 32 milioane de euro

20 Aug. 2026, 15:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Aug. 2026, 15:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Profitul de aproximativ 800 de milioane de lei raportat de Energocom pentru anul 2024 nu reflectă în totalitate câștigurile obținute din activitatea comercială a companiei. Circa 620 de milioane de lei reprezintă granturi acordate pentru acoperirea pierderilor suportate în 2023 în perioada achizițiilor de gaze la prețuri ridicate (pe vremea lui Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii n.a), a declarat directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu.

Potrivit acestuia, din profitul raportat pentru 2024 trebuie exclusă suma de 32 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 620 de milioane de lei, reprezentând granturi destinate compensării pierderilor acumulate de Energocom în anul precedent.

„În 2024, aveți perfectă dreptate, Energocom a înregistrat un profit de 800 de milioane de lei. Dar trebuie să scoatem din acest profit 32 de milioane de euro, sau în jur de 620 de milioane de lei, care sunt granturi ce au fost permise în 2024 pentru a compensa pierderea din 2023”, a declarat Ursu.

Directorul ANRE a precizat că, în 2023, Energocom a înregistrat pierderi de peste 500 de milioane de lei aferente costului gazelor naturale. Situația ar fi fost determinată inclusiv de o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prin care compania a fost obligată să vândă gazele la un preț mai mic decât cel la care acestea fuseseră procurate.

„A fost dispoziție a CSE-ului care a obligat Energocom să vândă gazul la un preț mai jos decât prețul de procurare. Respectiv, acel grant nu este nimic altceva decât compensarea cheltuielilor sau pierderii anului 2023”, a explicat șeful ANRE.

Astfel, dacă din cele aproximativ 800 de milioane de lei raportate drept profit sunt scăzute circa 600–620 de milioane de lei provenite din grant, profitul aferent activităților companiei s-ar situa la aproximativ 200 de milioane de lei.

Ursu susține că această sumă trebuie raportată la dimensiunea operațiunilor desfășurate de Energocom. Compania a activat atât pe segmentul de trading al gazelor naturale și al energiei electrice, cât și în calitate de furnizor central de energie.

Potrivit directorului ANRE, cifra de afaceri s-a ridicat la aproximativ 10 miliarde de lei pe segmentul energiei electrice și la alte circa 10 miliarde de lei în sectorul gazelor naturale.

„Dacă le partajăm pe toate aceste trei activități, cu cifre de afaceri de 10 miliarde de lei la energie electrică și 10 miliarde de lei la gaze naturale, un profit de 200 de milioane este destul de rezonabil”, a punctat Alexandru Ursu.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.