Moldova, campioană la importurile de lactate din Ucraina: a lăsat în urmă Polonia și Germania

Republica Moldova a devenit, în primele șapte luni ale anului 2026, cea mai mare piață de desfacere pentru produsele lactate exportate de Ucraina, depășind Polonia și Germania. În perioada ianuarie–iulie, Ucraina a exportat 76,05 mii de tone de produse lactate, cu 9% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În termeni valorici, exporturile au scăzut cu 18%, până la 218,27 milioane de dolari, potrivit Asociației Producătorilor de Lapte din Ucraina.

Moldova a fost principalul cumpărător al produselor lactate ucrainene, cu importuri în valoare de 50,6 milioane de dolari. Pe următoarele locuri s-au clasat Polonia, cu 28,8 milioane de dolari, și Germania, cu 25,5 milioane de dolari. În topul celorlalte destinații s-au mai regăsit Bulgaria – 10,8 milioane de dolari, Kazahstan – 10,2 milioane, Israel – 10 milioane, SUA – 7,2 milioane, Azerbaidjan – 6,9 milioane, Lituania – 6,6 milioane și Georgia – 6,4 milioane de dolari.

Printre principalele categorii exportate de Ucraina în această perioadă s-au numărat înghețata, care a reprezentat 28% din exporturile de produse lactate, laptele și smântâna concentrate – 24%, untul – 14%, brânzeturile – 13% și cazeina – 9%.

În același timp, Ucraina a importat în primele șapte luni 47,96 mii de tone de produse lactate, în valoare de 219,27 milioane de dolari. Cantitatea importată a crescut cu 36% față de aceeași perioadă din 2025. Brânzeturile au reprezentat 59% din volumul total al importurilor de produse lactate.

Sectorul ucrainean al brânzeturilor se confruntă în prezent cu o presiune tot mai mare din partea importurilor, în special din Polonia, dar și cu problema livrărilor ilegale. Potrivit asociațiilor din domeniu, importurile ilegale ar reprezenta aproximativ 30% din piața brânzeturilor, ceea ce ar provoca pierderi anuale la bugetul de stat de cel puțin 730 de milioane de hrivne.

Pe fondul creșterii importurilor de brânzeturi ieftine din Europa, producătorii ucraineni au redus în unele cazuri producția. În 2025, ponderea produselor importate pe piața ucraineană a crescut de la 38% la 45%, iar în primăvara lui 2026 a depășit 50%. În același timp, producția internă de brânzeturi a scăzut cu 6%, în timp ce importurile de brânzeturi maturate au crescut cu 13%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import din ucraina #produse lactate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE