Gazele s-au scumpit cu 130% în Europa de la începutul anului. Iarna ar putea aduce un nou șoc

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a devenit, în primele șapte luni ale anului 2026, cea mai mare piață de desfacere pentru produsele lactate exportate de Ucraina, depășind Polonia și Germania. În perioada ianuarie–iulie, Ucraina a exportat 76,05 mii de tone de produse lactate, cu 9% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În termeni valorici, exporturile au scăzut cu 18%, până la 218,27 milioane de dolari, potrivit Asociației Producătorilor de Lapte din Ucraina.

Moldova a fost principalul cumpărător al produselor lactate ucrainene, cu importuri în valoare de 50,6 milioane de dolari. Pe următoarele locuri s-au clasat Polonia, cu 28,8 milioane de dolari, și Germania, cu 25,5 milioane de dolari. În topul celorlalte destinații s-au mai regăsit Bulgaria – 10,8 milioane de dolari, Kazahstan – 10,2 milioane, Israel – 10 milioane, SUA – 7,2 milioane, Azerbaidjan – 6,9 milioane, Lituania – 6,6 milioane și Georgia – 6,4 milioane de dolari.

Printre principalele categorii exportate de Ucraina în această perioadă s-au numărat înghețata, care a reprezentat 28% din exporturile de produse lactate, laptele și smântâna concentrate – 24%, untul – 14%, brânzeturile – 13% și cazeina – 9%.

În același timp, Ucraina a importat în primele șapte luni 47,96 mii de tone de produse lactate, în valoare de 219,27 milioane de dolari. Cantitatea importată a crescut cu 36% față de aceeași perioadă din 2025. Brânzeturile au reprezentat 59% din volumul total al importurilor de produse lactate.

Sectorul ucrainean al brânzeturilor se confruntă în prezent cu o presiune tot mai mare din partea importurilor, în special din Polonia, dar și cu problema livrărilor ilegale. Potrivit asociațiilor din domeniu, importurile ilegale ar reprezenta aproximativ 30% din piața brânzeturilor, ceea ce ar provoca pierderi anuale la bugetul de stat de cel puțin 730 de milioane de hrivne.

Pe fondul creșterii importurilor de brânzeturi ieftine din Europa, producătorii ucraineni au redus în unele cazuri producția. În 2025, ponderea produselor importate pe piața ucraineană a crescut de la 38% la 45%, iar în primăvara lui 2026 a depășit 50%. În același timp, producția internă de brânzeturi a scăzut cu 6%, în timp ce importurile de brânzeturi maturate au crescut cu 13%.